In timp ce pentru femei casa reprezinta un loc de munca neplatit, pentru barbati, ea este un loc de relaxare, pregatire si invatare. Comisarul european pentru munca Vladimir Spidla i-a indemnat pe barbati sa preia mai multe din sarcinile gospodaresti. Nu din politete neaparat, ci pentru a reduce diferenta de plata dintre sexe. Comisia Europeana a aratat intr-un raport ca femeile din cele 27 de tari UE castiga cu 15% mai putin decat barbatii, dupa salariul brut pe ora, fata de o diferenta de 17% in 1995. Acest lucru indica un progres foarte redus in problema discriminarii sexuale indirecte pe piata muncii, a spus Vladimir Spidla, intr-o declaratie preluata de Reuters. Spidla a adaugat ca diferentieri salariale exista chiar si in cadrul Executivului european. El a facut apel la barbati sa inteleaga ca este practic "imposibil sa reducem diferenta de plata fara o mare contributie acasa". Comisarul a mai spus ca barbatii, indiferent daca lucreaza cu norma intreaga sau redusa, contribuie cu sapte ore de munca neplatita in gospodarie. Femeile, pe de alta parte, contribuie cu 35 de ore pe saptamana in cazul in care au o slujba part-time si cu 24 de ore daca lucreaza cu norma intreaga. Spidla a adaugat ca acest lucru face imposibil ca femeile sa dedice la fel de mult timp ca barbatii carierei lor. Comisarul a povestit ca a avut o experienta de munca neplatita acasa in perioada in care sotia sa a fost bolnava. "Este pur si simplu o problema de lipsa de timp. Nu te poti pregati corespunzator, nu poti invata o limba straina, nu ii poti spune angajatorului ca vii mai devreme sau ca stai mai mult la munca", a explicat comisarul. Femeile, "penalizate prin sistemele salariale" Vladimir Spidla a mai spus ca femeile sunt penalizate prin sisteme salariale care rasplatesc durata angajarii in majoritatea statelor UE, deoarece femeile trebuie sa-si ia concedii pentru a avea copii. Timpul mai scurt de munca le scade salariile si, in ultima instanta, pensiile. Faptul ca femeile trebuie sa faca munca neplatita acasa le forteaza adesea sa isi caute slujbe mai prost platite sau part-time, ceea ce determina ca anumite sectoare sa fie dominate de angajati femei. "Atunci cand este un numar mai mare de femei intr-un sector, salariile scad", a spus Spidla, care a exemplificat cu domenii precum educatia, sanatatea si serviciile sociale. El a anuntat ca, pentru a elimina diferenta, Comisia Europeana va promova plata egalitara ca un criteriu pentru castigarea unor contracte publice si va cere statelor UE sa isi stabileasca termene-limita in acest scop. In anul international al egalitatii de sanse, in Romania, 67% din femei au sub salariul mediu brut pe economie, ceea ce inseamna ca ele nu se pot intretine din ceea ce castiga, ne-a declarat sociologul Mihaela Miroiu, profesor universitar doctor la Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti. "Niciodata in toata istoria ei, romanca nu a fost atat de dependenta financiar de partener ca acum. Una este sa-ti faci probleme ca ai cu 15% mai putin dintr-un salariu de 2.500 de euro, cum se intampla acum in tarile UE, si alta este sa ai 67% din populatia feminina cu venituri sub 700 de lei pe luna", a explicat Mihaela Miroiu. Romancele sunt discriminate Sociologul a adaugat ca pentru 83% din femeile romance casa este un loc de munca. Mai mult decat atat, ani la rand, femeile din Romania au fost discriminate prin bugetul de stat. Astfel, niciun sector preponderent feminin, cum este cel textil, de exemplu, nu a primit in momentul disponibilizarilor masive de personal salarii compensatorii de nivelul celor primite in sectorul minier. "Cel care face bugetul aloca resurse mai multe acelor domenii de activitate pe care le apreciaza mai mult. Desi s-au facut studii care arata ca cele mai multe acte de violenta se petrec in familie, nu sunt alocate resurse financiare pentru dezvoltarea serviciilor sociale. In schimb, politia, cea care ar trebui sa se implice in actele de violenta dintre straini, este foarte bine bugetata. Investim masiv si in instructia militarilor care, in marea lor majoritate, nu vor participa niciodata la un razboi", a conchis Mihaela Miroiu. „Un vechi pattern cultural" „Nu cred ca un apel calduros la respon­sabi­litatea civica a barbatilor este principala cale de rezolvare a problemei retributiei femeilor. Mi se pare mai degraba o solutie putin populista. Repartitia de gen a muncii in gospodarie este unul dintre cele mai vechi si mai inradacinate patternuri culturale. Discursul domnului Spidla mi se pare ca deplaseaza astfel cu o oarecare maiestrie respon­sabilitatea din zona institutiilor statului in sfera domestica , unde da intreaga vina pe barbati. Astfel, nici statul, nici angajatorii nu mai au prea multa treaba de facut...", Vintila Mihailescu, sociolog.