Azerbaidjanul, pe toate radarele

Deplasarea ca si secreta a sefului CIA la Baku aminteste ca pe resursele energetice si geostrategice ale statului caucazian se bat Rusia si SUA, Iranul si Israelul. Rapida trecere, pe inserat, a lui Michael Hayden prin capitala Azerbaidjanului a lasat in urma speculatii despre discutiile americano-azere asupra Iranului vecin. Cu doar cateva zile inainte, o delegatie de experti militari ai SUA a cercetat radarul pe care Rusia il exploateaza pe teritoriul azer, dar l-a declarat ineficient. Michael Hayden a aterizat pe aeroportul din Baku pe 27 septembrie seara, iar dimineata a si parasit Azerbaidjanul; dupa o noapte petrecuta intr-un hotel particular, strasnic vegheat la capatai. Cand au deschis gura, diplomatii americani din capitala azera au lasat sa se inteleaga ca directorul general al Agentiei Centrale pentru Informatii a Statelor Unite a efectuat un turneu "prin cateva state ale regiunii" – dar nu a mai fost raportata sau macar sesizata nicio alta vizita de-a sa prin vecini. Ambasada SUA din Baku a informat totusi ca Michael Hayden a dialogat cu presedintele azer, Ilham Aliyev, si cu Eldar Mahmudov, ministrul securitatii nationale. Oficialii azeri nu au comentat nici macar atat. Chestiunea iraniana Le-a ramas atunci analistilor azeri sa comenteze in jurul faptului. E clar ca seful CIA nu s-a deplasat ca si in secret la Baku pentru a discuta cu presedintele Azer chestiuni generale. Doua din temele recurente in negocierile americano-azere sunt relatiile dintre Baku si Moscova si constructia conductei transcaspice. Fierbinte este insa problema iraniana – de fapt, problemele pe care Iranul le pune ambelor state, atat de indepartate (si totusi destul de apropiate). La cateva zile dupa descinderea sefului spionilor americani la Baku, tot acolo urmau sa inceapa audierile preliminare ale lotului Said Dadashbeyli – un grup de 15 extremisti pro-iranieni acuzati de contacte ilegale cu agenti ai serviciilor de informatii straine, inalta tradare, posesie ilegala de arme si jaf. Mai precis, Ministerul Securitatii Nationale il acuza pe cetateanul azer Said Dadashbeyli de cooperare cu organizatii islamice radicale si cu agenti ai serviciilor de informatii iraniene, pentru crearea unui stat islamic in Azerbaidjan. Dupa un stagiu in orasul sfant Qom din Iran, Dadashbeyli a revenit acasa, cu bani iranieni, decis sa fondeze Armata Nordica a lui Mehdi, cu care sa submineze influenta occidentala si evreiasca din Azerbaidjan. La Baku, grupul islamist facea antrenamente fizice la centrul sportiv al Ministerului de Interne – numit Dinamo... - si purta discutii spirituale la societatea invalizilor din razboiul Nagorno-Karabah. Procesul grupului are loc cu usile inchise. Inspectie americana Dupa Mediterana, petrolul azer va ajunge si ... Mai departe, ramane deschis dosarul utilizarii Azerbaidjanului pentru potentiale lovituri ale SUA impotriva Iranului. Washingtonul neaga vreo asemenea pretentie, Baku arata spre stravechile legaturi de sange si cultura cu siitii persani. Michael Hayden ar fi putut pasa insa interlocutorilor azeri o serie de informatii suplimentare asupra activitatilor extremiste din regiune care sa schimbe pozitia Azerbaidjanului asupra unor operatiuni militare impotriva Iranului. Paradoxal, si Rusia este gata sa puna Azerbaidjanul in contra Iranului, chiar daca si mai indirect. Moscova plateste chirie pentru baza militara azera de la Gabala, unde armata rusa opereaza un puternic radar, care bate pana in Oceanul Indian sau Africa – cu Iranul inclus. Cand Casa Alba a anuntat amplasarea unor radare dotate cu baterii antibalistice in Europa de Est, pentru interceptarea posibilelor rachete lansate impotriva SUA de state adverse ca Iranul sau Coreea de Nord, Kremlinul a punctat major prin spectaculoasa oferta de creare, in locul scutului antibalistic american, a unui sistem de aparare comun, ruso-euro-american, bazat pe radarul Moscovei din Azerbaidjan. Asemenea oferta nu putea fi pur si simplu refuzata, deci Pentagonul a trimis, pe 18 septembrie, experti militari in Caucaz pentru a evalua performantele instalatiilor rusesti. Concluzia a fost ca sistemul de avertizare timpurie de ultima generatie sovietica este incapabil sa inlocuiasca radarele americane, mai exacte – chit ca acestea n-au fost inca acceptate oficial de Polonia ori Cehia, iar Congresul SUA le-a redus cu 85 de milioane bugetul de 310 milioane de dolari. Pentagonul a invitat insa Rusia sa conecteze radarul de la Gabala la sistemul american din Europa centrala, pentru securitatea comuna. Parteneriat SUA-Rusia in UE Agenda Kremlinului pe saptamana aceasta include si o vizita a secretarei de stat Condoleezza Rice si a secretarului pentru aparare Robert Gates, care vin cu o contraoferta, "conciliatorie", de colaborare a SUA, NATO si Rusia in materie de avertizare timpurie. Petrol pentru UE Azerbaidjanul isi are radacinile in ... Baku se va alatura companiei Sarmatia International Pipeline Enterprise LLC pentru a extinde conducta Odessa-Brody, de transport al petrolului din regiunea caspica spre cea baltica – a anuntat ministrul azer al energiei, Natig Aliev, inaintea participarii la summitul din 10-11 octombrie, de la Vilnius, al liderilor statelor implicate in proiect. In parteneriat cu Georgia, Lituania si Polonia, Ucraina insista sa lege astfel tarmurile sale ale Marii Negre cu cele poloneze de la Marea Baltica, ca alternativa la tranzitarea Rusiei. Pana acum, Azerbaidjanul si Kazahstanul au socotit propunerea ucraineana drept "neatractiva economic". Combustibili si pentru Israel Stat musulman cu o populatie siita, Azerbaidjanul face echilibristica intre presiunile Iranului vecin si bunele relatii cu statul israelian. Energia caspica permite cele mai deschise aliante. Spre sfarsitul caniculelor din vara, vicepremierul si ministrul afacerilor strategice al Israelului, Avigdor Libermann, a facut, pe 15-18 august, o lunga vizita oficiala in Azerbaidjan, pentru explorarea "intereselor politice si economice reciproce". Ambele state au de castigat din aceasta inedita relatie. Israelul este unul dintre cei mai mari clienti ai petrolului si gazelor azere – care asigura cea mai mare parte a comertului bilateral de un miliard pe an. La schimb, Azerbaidjanul cere investitii ale companiilor israeliene – ministrul Liberman a promis cooperare in domeniile agriculturii, informaticii, turismului si protectiei mediului. Afaceri strategice Pe de alta parte, Israelul vede in Azerbaidjan si un posibil aliat in lumea musulmana – de pilda, Baku exercita in prezent presedintia Or­ga­nizatiei Conferintei Islamice, care aduna 57 de state musulmane. Numai ca statele musulmane, cel putin din vecinatate, asteapta din partea Azerbaidjanului o pozitie mai raspicata in chestiuni precum cauza palestiniana. Deocamdata, liderii azeri incearca sa mentina dificila politica externa "de echilibru" - adica de urmarire a propriilor interese nationale, "luand in consideratie subti­litatile si realitatile existente in regiune si in lume, in general". Daca Tel Avivul se in­gri­jeste de soarta celor 9.000 de evrei din Azerbaidjanul musulman, Baku sugereaza acestei diaspore evreiesti na­tionale sa faca lobby pentru ridicarea interdictiilor impuse Azerbaidjanului de SUA, prin Articolul 907 al "Freedom Support Act". Prin aceasta lege din 1992, Congresul american a formulat un cadru necesar lansarii unor programe de stimulare si sprijin ale cresterii economice in economiile emergente din spatiul fostei URSS prin care sa se creeze slujbe si in SUA. Azerbaid­janul este exclus, din cauza implicarii intr-o serie de conflicte in­ghetate postsovietice. Baku-Tbilisi-Ceyhan-Ashkelon- Eilat In mai 2006 a fost inaugurata conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC), destinata sa puna in fiecare an circa 50 milioane de titei brut caspic pe piata globala – fara acordul Moscovei. Iar de la sfarsitul anului trecut, conducta Caucazului de Sud ofera pietei europene un supliment de circa 296 mc gaze naturale pe an din rezervele de la Shah Deniz. Tot in 2006, Israelul si Turcia au anuntat planul de creare a unui coridor pentru apa, petrol, gaze si electricitate care sa lege portul turcesc Ceyhan de porturile israeliene Ashkelon, la Marea Mediterana, si Eilat, la Golful Aqaba/Marea Rosie. Bogata „Albanie caspica" Azerbaidjanul a aderat la Parteneriatul pentru pace al NATO, iar la Baku se afla o misiune permanenta si un emisar special din partea UE. Azerii sunt musulmani, dar societatea este predominant seculara – mai putin in zonele rurale. Azerbaidjanul este cea mai mare si mai populata tara din sudul regiunii caucaziene si ocupa patru insule din Marea Caspica. La mijlocul anilor ‘90, dupa razboiul pentru enclava Nagorno-Karabah, majoritar armeana, Azerbaidjanul a pierdut 16% din teritoriu in favoarea Armeniei - dar a trebuit sa primeasca 600.000 de azeri stramutati. Baku controleaza insa enclava Nakicevan, invecinata doar cu Armenia, Turcia si Iranul. Azerbaidjanul are astazi relatii diplomatice cu 158 de state si diaspore in 36. Statul azer face parte din organizatiile postsovietice GUAM si CIS, este membru al OSCE si al Consiliului Europei si are militari in Kosovo, Afganistan si Irak. Politica externa vizeaza restabilirea teritoriului si mai buna integrare in structurile de securitate si cooperare euroatlantice – prin promovarea proiectelor economice si energetice transregionale. Fosti crestini Cu numele antic de "Al­bania caucaziana", paman­turile Azerbaidjanului au fost calcate de sciti, persi, armeni, greci, romani, kazari, arabi, mongoli si rusi. Independenta de Imperiul Roman a fost transformata in vasalitate de Imperiul Sasanid, la 232 d.H. Azerii au fost crestini din secolul patru pana in secolul opt, cand apar califatele islamice. Luptele cu triburile turcice venite din Asia Centrala incep in secolul 11 si se incheie prin secolul 16, prin impunerea locala a siismului, dupa victoria asupra otomanilor sunniti. Populatia azera este formata acum in proportie de 70% din musulmani siiti, restul fiind sunniti - plus cativa ortodocsi rusi. Dupa colapsul tarismului, Azerbaidjanul, Georgia si Armenia formeaza Republica Federativa Democratica Transcaucaziana; in 1918, Baku proclama insa prima republica parlamentara a lumii musulmane – dupa 23 de luni este invadata de bolsevici, care instituie RSS Azerbaidjan. In cel de-al Doilea Razboi Mondial, 600.000 de militari azeri au luptat cu nazistii, acasa sau aiurea. Deschidere violenta Glasnostul se traduce in Caucaz prin ridicari etnice si secesiuni in cascada. Declaratiile de suveranitate (1990) in cadrul URSS si de Independenta (18 octombrie 1991) sunt urmate de conflictele azero-armene. Mai mult, in 1993, presedintele ales este dat jos printr-o insurectie militara – ceea ce lasa loc de intoarcere la putere a ultimului lider sovietic, Heydar Aliyev. Ca presedinte, Aliyev a redus somajul si criminalitatea, a stabilit institutiile fundamentale ale statalitatii, a asigurat stabilitatea sociala si a atras investitii straine - dar guvernarea sa a fost reclamata drept autocrata si corupta. Este totusi reales in 1988. Dupa moartea celui celebrat acum drept "liderul istoric national", mandatul de presedinte trece, prin alte alegeri, fiului si fostului premier Ilham Aliyev. Economie transregionalizata Gratie resurselor naturale, geostrategice si culturale, Azerbaidjanul este membru al bancilor de dezvoltare europeana, islamica si asiatica. Gestionara manatului azer, Banca Nationala de la Baku, a raportat pentru primul trimestru din 2007 o inflatie de 16,6%. Daca tara nu are resurse de apa decat de suprafata, doua treimi din suprafata stau pe mari pungi de gaze naturale si petrol. In 1994, compania petrolifera de stat a semnat un acord pe 30 de ani cu 13 companii gen Amoco, BP, Exxon, Lukoil si Statoil. Companiile de petrol vestice se ocupa in special de zacamintele marine de mare adancime, de care nu s-au putut apropia cele sovietice. Fondul Petrolier de Stat are grija de impartirea veniturilor din hidrocarburi cu generatiile viitoare. Alte resurse naturale sunt aurul, argintul, fierul, cuprul, titanul, cromul, cobaltul, magneziul sau antimoniul, apoi 4.755 hectare agricole si 136 milioane mc lemn cu frunze. Industria de pescuit scoate sturioni din Marea Caspica, iar flota comerciala are 54 de nave. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro