Social

Aurul dacic stringe praf in Muzeul de la Brad

Expo
nate unicat din aur nativ din Muntii Apuseni stau cuminti intr-un muzeu vechi de peste 100 de ani, prea putin cunoscut publicului. Pentru localnicii din Brad, judetul Hunedoara, este doar Muzeul Aurului. Pentru specialisti este unicul muzeu de acest fel din Romania si din Europa . Pentru vizitatori e o surpriza. Din cele aproximativ 2.000 de exponate, 1.200 sint din aur sau cu aur, cele mai multe aratind aurul nativ din Muntii Apuseni: foite subtiri, aproape transparente, sau forme brute, care au capatat nume dupa imaginatia descoperitorilor ori a vizitatorilor - Balerina, Sopirlele, Aripile, Leu, Dinozaur, Om calare, Pana scriitorului, Copacul vietii. Muzeul Aurului de la Brad a fost infiintat in 1896 de geologul german Schummacher, care lucra la exploatarea miniera de aici. De atunci a fost mereu in administrarea minei, indiferent de regimul politic. In 2006 insa si ultimul abataj de la Brad s-a inchis, astfel ca muzeul ramine fara stapin. „Muzeul nostru are singura colectie de exponate din Europa cu aur nativ, foarte rare. Esantioane din minele din zona Brad se regasesc in toate muzeele lumii. Avem si exponate aduse din alte parti, dar cele gasite in Muntii Apuseni sint deosebite. Sopirlele din aur au fost senzatia unor expozitii internationale, precum cea de la Paris, din 1937, sau cea de la München, din 2003“, povesteste Ana Ursoi, custodele si ghidul muzeului. Toate exponatele de la Brad sint exact asa cum au fost scoase din pamint. Cristalele ori filamentele dezvaluie aur de la 12 la 22 de carate, in combinatii cu argintul, cuprul sau cuartul. Nici un exponat nu cintareste mai mult de citeva grame, acesta fiind, spune Ana Ursoi, si unul dintre motivele pentru care niciodata, in cei peste 100 de ani de existenta a muzeului, nu au fost tentative de furt. „Aici oamenii inteleg altfel aurul. Este o dragoste pentru el, o mindrie si o cultura a aurului care dainuie din perioada dacilor“, explica ea. „Inainte de 1989 aveam multi vizitatori din strainatate - delegatii venite pe linie de partid mai ales. Imediat dupa revolutie a fost un flux de turisti si francezi, si germani, dar mai ales maghiari. Acum mai avem si excursii organizate de scoli, turisti straini sau ocazionali din Romania. Insa nu ne facem reclama in sensul comercial al cuvintului“, spune ea. Printre vizitatorii care si-au lasat numele in cartea de onoare a muzeului s-au numarat Alexandru Vaida Voievod, Principesa Ileana , Panait Istrati, Geo Bogza, Ion Ratiu, chiar si Nicolae Ceausescu (insa pagina semnata de el a fost rupta, nu se stie cind ori de catre cine), episcopul Andrei de Alba-Iulia, Teodor Melescanu si Codrut Seres. Muzeul are problemele sale: pereti crapati, acoperis fragil, toalete modeste. Exista un program de reabilitare care presupune investirea a aproximativ 15-20 de miliarde de lei vechi in cladire. „Proiectul incepe in aceasta toamna, renovam, construim inca un etaj, facem o sala de proiectie, iar alaturi de muzeu, o piata civica. Vrem sa initiem si un «drum al aurului» pe la vechile galerii. Ne dorim foarte mult ca administrarea muzeului sa revina Consiliului Local, chiar daca si alte institutii si-au exprimat intentia de a-l prelua“, sustine primarul orasului Brad, Florin Cazacu. „Muzeul ar trebui sa aiba un statut special prin ineditele sale colectii, prin varietatea valorilor arheologice pe care le detine si prin fotografiile-document care ii completeaza tematica. Din pacate, si o spun in cunostinta de cauza, este vizitat mai mult de turisti din strainatate. Cred ca ar trebui reorganizat tematic, salile expozitiei permanente trebuie regindite in concordanta cu normele europene“, apreciaza conf. univ. Vasile Moga, seful sectiei de arheologie de la Muzeul National din Alba-Iulia. 165 de tone de aur duse la Roma Tot in anul 1896, la Brad s-a deschis prima scoala de mineri din Romania. Exploatarea organizata a reinceput in 1884, la initiativa societatii germane Gotha. In 1979, muzeul a aniversat 2.000 de ani de atestare documentara a mineritului in zona Brad. In perioada romana, exploatarea a fost intensa, iar documente exista si despre extragerea aurului dupa secolul al X-lea. Cartea de prezentare a Muzeului Aurului spune ca imparatul Traian a dus la Roma, din Dacia, 165.000 de kilograme de aur si 331.000 de kilograme de argint. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
  •   2007-09-05
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului


Citeste pe divahair.ro

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii