Gabriel Liiceanu nu a riscat, in acest an, cu debuturi si autori tineri si necunoscuti. A mers la sigur, cu nume grele si vedete culturale. humanitas a mizat, inca de la aparitie, pe nume grele, devenind celebra pentru publicarea celor mai importanti autori interbelici care s-au vindut ca piinea calda de la primele editii. Tocmai pentru ca merge la sigur cu „nume consacrate“, reeditarile constituie o parte importanta a aparitiilor Humanitas, in care „crema intelectualitatii romanesti“, de la Horia-Roman Patapievici, Andrei Plesu sau Gabriel Liiceanu, se vinde in tiraje exorbitante. Autorii pe care Gabriel Liiceanu, directorul editurii, a mizat pentru anul 2006, merg pe aceeasi linie. Intelectuali cu un capital de imagine bogat, cunoscuti din presa, dar mai ales din dezbaterile televizate la care sint invitati pe post de comentatori sau analisti si scriitori consacrati. Succesele, la inventar Printre cele mai importante proiecte ale Editurii Humanitas din 2006 se numara, conform declaratiei directorului editorial, Lidia Bodea, cresterea numarului de titluri, pina la un titlu pe zi, lansarea seriilor Humanitas, cu sigla si identitate unitara (Mircea Cartarescu, Mihai Sora, Stelian Tanase, Lucian Boia), organizarea „Serilor Humanitas“ la Carturesti, lansarea pe piata de carte a Doi autori romani, Radu Paraschivescu si Traian Ungureanu. O tendinta importanta in politica editoriala a acestui an consta in promovarea literaturii romane in colectia Proza (Petru Cimpoesu, Sergiu Singer, Cristian Robu Corcan, Constanta Vintila Ghitulescu, Nicolae Strimbeanu). O gaselnita de marketing cultural de mare succes a fost impunerea pe piata a cartilor vorbite, audiobookurile Humanitas multimedia (45 de titluri). Cartea anului la Humanitas este, de aceasta data, „Eliade, prizonierul istoriei“ de Florin Turcanu. Romanii din topurile Humanitas Lidia Bodea, directorul editorial de la Humanitas, arata ca, „la o radiografie a catalogului Humanitas 2006, vedem numaidecit ca linia de autori romani e ascendenta, fara tremuraturi, sigura pe ea: ascendenta atit ca numar de titluri publicate, chiar serii de autor si colectii noi - Proza, cu Petru Cimpoesu, Sergiu Singer, Daniel Robu Corcan, Constanta Ghitulescu, Nicolae Strimbeanu si, in serii de autor cu identitate grafica proprie, Mircea Cartarescu, in poche, Mihai Sora, Livius Ciocirlie, Stelian Tanase, Traian Ungureanu -, cit si, spectaculos, ca tiraje (un singur exemplu, Radu Paraschivescu, 23.000 de exemplare vindute din «Ghidul nesimtitului»“. Liiceanu se afla in topul celor mai bine vindute titluri de la Humanitas, cu volumul „Despre minciuna“, urmat indeaproape de Andrei Plesu, cu volumul „Despre bucurie in Est si in Vest si alte eseuri“. Traducerile anului Pentru ca notorietatea multora dintre autorii de la Humanitas depaseste granitele Romaniei, unii dintre ei sint tradusi in peste cinci limbi de circulatie internationala. Cele mai importante traduceri de la Humanitas in 2006 sint din Mircea Cartarescu, un autor care a fost publicat deja in aproape zece limbi. Anul acesta, „Orbitor. Corpul“ va aparea la Editura Albert Bonnier din Stockholm. Alte traduceri importante sint din Horia-Roman Patapievici, „Ochii Beatricei“, care va aparea in limba italiana la Editura Bruno Mondadori, si „Jurnalul de la Paltinis“ de Gabriel Liiceanu. Top autori romani: - „Ghidul nesimtitului” de Radu Paraschivescu (23.968) - „Despre minciuna” de Gabriel Liiceanu (5.336) - „Fie-ne tranzitia usoara. Perle romanesti” de Radu Paraschivescu (aproape 5.000, aparut in noiembrie 2006) - „Tehnica neputintei la romani” de Traian Ungureanu (4.646) - „Despre bucurie in Est si in Vest si alte eseuri” de Andrei Plesu, (peste 4.500, aparut in noiembrie 2006) Top reeditari autori romani: - „De ce iubim femeile” de Mircea Cartarescu (prima editie dec. 2004; tiraj total 113.540) - peste 28.000 de exemplare vindute in 2006 - „Codul bunelor maniere” de Aurelia Marinescu (prima editie 1995; tiraj total 233.050) - peste 13.000 de exemplare vindute in 2006 Top autori straini: - „Jurnalul unui Mag” de Paulo Coelho (peste 35.000 de exemplare vindute) - „Memoriile unei gheise” de Arthur Golden (60.000 de exemplare vindute) - „Zorba Grecul” de Nikos Kazantzakis - „Frumoasele adormite” de Yasunari Kawabata - „Cartea de capatii a hedonismului. Arta linistii si a placerii” de Michael Flocker.