Datorita zacamintelor de sare, o constructie preistorica din lemn de la Baile Figa a ramas excelent conservata, constituind cel mai bogat sit de o asemenea vechime din SE Europei. Mii de obiecte din lemn si o constructie intreaga, cu garduri din ramuri de alun si pereti din birne sprijinite pe pari infipti in pamint acoperite de traverse din lemn: acesta este rezultatul sapaturilor efectuate de Muzeul National al Carpatilor Rasariteni (MNCR) in judetul Bistrita-Nasaud. Colaborarea cu specialisti britanici, in principal cu Anthony Harding, de la Universitatea Exeter, a ajutat la datarea obiectelor prin analize cu izotopi de radiocarbon, care au aratat ca obiectele testate au in jur de 3.000 de ani. „Va pot spune ca lucram de ani buni la acest proiect, dar rezultatele obtinute in ultima vreme ne-au depasit pina si cele mai optimiste asteptari“, a declarat pentru Cotidianul directorul MNCR, Valerii Kavruk. „E prima data cind se gasesc in SE Europei urme atit de bine conservate ale unei exploatari miniere a sarii si totodata e singurul loc din aceasta zona a continentului unde numarul mare al obiectelor gasite poate furniza informatii referitoare la oscilarea climatului de-a lungul timpului in aceasta parte a lumii, prin realizarea unui studiu dendrocronologic. In Europa sud-rasariteana nu exista mlastini ca in Polonia sau in tarile nordice si nici ghetari care sa favorizeze conservarea vestigiilor, insa zacamintul urias de sare a facut ca obiectele de lemn din Figa sa se pastreze intacte“, a adaugat Kavruk. Desi autoritatile locale au demarat, inainte de aceasta descoperire, un proiect de a construi o statiune care ar cuprinde si zona sitului arheologic, directorul MNCR se arata satisfacut de discutiile purtate cu oficialii bistriteni si de disponibilitatea lor de a modifica proiectul, astfel incit situl sa nu fie afectat. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro