Social

Are Uniunea Europeana doua categorii de cetateni?

Pe f
ondul disputelor din Italia privind expulzarile imigrantilor, libera circulatie a persoanelor si accesul la piata muncii sunt in pericol. Noile membre ale Uniunii Europene sunt incantate de libera circulatie si de accesul la piata muncii. In acelasi timp, se tem de exodul de creiere si de plecarea specialistilor. Pe de alta parte, vechea Europa a incercat sa impuna masuri pentru a bloca imigratia. Cetatenii europeni se tem de extinderea rapida a UE, simtindu-se amenintati de reeditarea fenomenului "instalatorului polonez" care le-a periclitat locurile de munca si nivelul salarial. In Europa Centrala si de Est, autoritatile si marile companii se plang ca in anumite domenii, precum medicina si IT, a aparut deja un deficit de specialisti. In schimb, vestul Europei se confrunta cu un val de imigranti la care nu s-a asteptat. Dupa extinderea din 2004, cele mai multe tari au impus o serie de restrictii pe piata muncii pentru nou-veniti, cu exceptia Maltei si a Ciprului. Celelalte trei principii de baza ale Tratatului de la Roma (libera circulatie a serviciilor, bunurilor si capitalului) au ramas in picioare. Pentru piata muncii s-a preferat modelul 2+3+2, implementat de cele mai multe tari. Astfel, timp de doi ani, guvernele impun o serie de restrictii, dupa care trebuie sa prezinte un raport Comisiei Europene in care sa justifice aplicarea acestei decizii pentru inca trei ani sau ridicarea ei. Dupa aceasta perioada, se mai pot aplica restrictii pentru inca doi ani. Pe scurt, aceste reglemen­tari se traduc prin necesitatea obtinerii unui permis de munca pentru a putea lucra. Criteriile pentru obtinerea lui variaza de la tara la tara. Doar Irlanda, Suedia si Marea Britanie (cu unele exceptii) permit accesul pe piata muncii fara o autorizatie speciala. Si nou-venitii aplica reguli restrictive Benita Ferrero-Waldner a explicat ca aceste reguli nu inseamna ca locuitorii noilor state membre sunt cetateni de mana a doua ai Uniunii Europene. Reglementarile privind migratia economica oglindesc situatia din celelalte tari. Un muncitor din Germania nu se poate angaja in Polonia fara un permis. De altfel, si tarile din Europa Centrala si de Est au impus anumite conditii. Guvernul de la Varsovia nu permite cetatenilor din restul UE sa achizitioneze pamant in Polonia in primii 18 ani de dupa integrare. Previziuni alarmante, dar neconfirmate Desi unele state sustin ca nu s-au asteptat la un val atat de mare de imigranti, se pare ca situatia este putin diferita. In 2001, Institutul pentru Cercetari Economice a estimat ca 15 milioane de oameni vor migra in interiorul Uniunii in urmatorii 15 ani. Astazi este clar ca cifra este departe de adevar. "Pana in 2030, in jur de 3,7 milioane de cetateni ai Noii Europe se vor muta in vest, dintre care 2,3 milioane in Germania", apreciaza analistul economic Herbert Bruecker. Aceasta considera ca doar 1% din forta de munca din centrul si estul Europei va decide sa plece in cealalta parte a continentului. Bruecker apreciaza ca vor cantari foarte mult si alte aspecte, precum diferentele culturale sau pregatirea profesionala. Bruxelles-ul s-a mai speriat in doua randuri de "invazia" imigrantilor: in 1981, cand Grecia a aderat la UE, si in 1986, cand au intrat Portugalia si Spania. Aceste trei tari aveau aceleasi probleme economice cu care se confrunta astazi fostele state comuniste. Numai ca nu au avut loc plecari masive ale muncitorilor din Grecia, Portugalia si Spania, asa cum se anticipa. Pe termen lung, procesul de imbatranire a populatiei in multe dintre tarile europene, mai ales in Germania, se va accentua si va fi necesara o reevaluare a situatiei. In plus, in IT si in sanatate, vechea Europa duce lipsa de pe acum de forta calificata. Piata libera, si nu prea Ultimul val de aderare, care a cuprins Romania si Bulgaria, a complicat si mai mult ecuatia pietei muncii din Uniunea Europeana. Muncitorii din tarile care au intrat in 2004 (cu exceptia Maltei si Ciprului) nu au inca acces liber in unele state. Pe de alta parte, cativa dintre membrii vechi, care nu au impus restrictii celor 8 sau le-au ridicat in mai 2006, nu au procedat la fel cu Bulgaria si Romania. Singurele tari care nu au impus niciun fel de restrictie pentru primul val sunt Marea Britanie, Irlanda si Suedia. Pentru Romania si Bulgaria, Marea Britanie a impus unele restrictii dupa afluxul de muncitori, mai ales polonezi. Ca linie generala, vechea Europa nu a ezitat sa acorde acces liber in sectoarele economice in care inregistreaza un deficit de forta de munca. De regula, muncitorii est-europeni sunt preferati in sectoare precum cel sanitar, in agricultura, constructii sau industria alimentara. Directiva 38 reglementeaza dreptul la libera circulatie Directiva 38 din 2004 a Parlamentului European cuprinde reglementarile privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora. Cum libera circulatie a cetatenilor in spatiul european este unul dintre fundamentele UE, directiva stabileste ca acestora nu le pot fi impuse vize de iesire si au dreptul de sedere pe teritoriul altui stat membru pe o perioada de cel mult trei luni fara nicio alta conditie sau formalitate in afara cerintei de a detine o carte de identitate valabila. Articolul 7 prevede conditiile in care un cetatean poate sta pe teritoriul unei tari mai mult de trei luni. In acest caz este nevoie de o inregistrare la autoritatile competente. Expulzarea, doar in cazuri individuale Documentul cuprinde si principiile referitoare la restrangerea dreptului de intrare si a dreptului de sedere. Astfel, statele membre pot restrange libertatea de circulatie si de sedere pentru motive de ordine publica, siguranta publica sau sanatate publica, cu specificatia ca aceste motive nu pot fi invocate in scopuri economice. Documentul precizeaza clar ca luarea acestor masuri trebuie sa respecte principiul proportionalitatii si sa se intemeieze exclusiv pe conduita persoanei in cauza. Totodata, condamnarile penale anterioare nu pot fi folosite pentru a justifica o decizie de expulzare. Comportamentul persoanei trebuie sa constituie o amenintare reala si suficient de grava, nefiind acceptate motivari care nu sunt legate direct de caz sau care au legatura cu consideratii de preventie generala. Dreptul la recurs Indiferent de nationalitatea persoanei vizate si de fapta comisa, statul trebuie sa ia in considerare diversi factori, precum durata sederii, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si economica, integrarea sociala si culturala. In cazul in care se decide expulzarea unui cetatean, acesta trebuie notificat in scris cu privire la motivele hotararii. Cu exceptia unor cazuri de urgenta, care trebuie motivate, termenul acordat pentru parasirea teritoriului nu poate fi mai mic de o luna de la data notificarii, timp in care cetateanul respectiv are dreptul la recurs. Macelarii polonezi, la mare cautare in sectorul ... Germania pierde din cauza limitarii accesului Statele Uniunii Europene care si-au deschis piata muncii pentru cetatenii noilor tari membre au avut de castigat de pe urma acestei decizii. In schimb, Germania a facut o alegere proasta, mentinand restrictiile cele mai dure din tot blocul comunitar, potrivit concluziei unui raport prezentat marti de Institutul de Cercetare Economica de la Berlin. Autorii studiului sustin ca Germania pierde beneficii importante, pe care imigratia est-europeana le-a adus altor tari. Statele cu o politica mult mai liberala, precum Marea Britanie, Irlanda si tarile nordice, au reusit sa atraga mai ales persoane cu calificare inalta. Angajatii est-europeni sunt mai calificati decat orice alta categorie de imigranti si aproape la fel de bine pregatiti precum cei germani, a mai constatat institutul. Din datele prezentate rezulta ca, departe de a fi "o sperietoare" a Europei, forta de munca est-europeana aduce crestere economica si bunastare in tarile in care se afla. De retinut ca romanii stabiliti in ultimii ani in Germania se intretin singuri, foarte putini fiind cei care apeleaza la ajutorul social oferit de stat. Numarul lor este insa mic, in jur de 2.300. Bruxelles-ul este adesea scena protestelor fata de ... Exemplul Italiei da idei si altora Spre surprinderea multora, Comisia Europeana nu a criticat Italia pentru legislatia de urgenta care permite expulzarea oricarei persoane suspectate ca poate constitui o amenintare pentru siguranta publica, chiar daca persoana respectiva este cetatean al unei tari membre a Uniunii Europene. Din contra, Comisia a lasat sa se inteleaga ca guvernul Prodi ar avea dreptul sa recurga la aceasta masura. Atitudine care da de gandit, existand posibilitatea ca si alte tari europene sa urmeze exemplul Italiei. Pana la cazul Mailat, un cetatean UE putea fi expulzat din alt stat membru numai daca prezenta o amenintare la adresa statului respectiv. In mod obisnuit se intelegea o amenintare terorista . Italia a largit acum gama infractiunilor pasibile de expulzare. Imediat au aparut speculatii ca noua lege ar putea contraveni Directivei 38. In pofida acestui fapt, CE a anuntat ca guvernul lui Prodi nu incalca niciun drept prin decizia de a expulza o persoana suspectata ca reprezinta „o amenintare pentru siguranta publica", avertizand numai impotriva unor discriminari pe criterii de nationalitate sau grup etnic. Marea Britanie nu stie ce sa faca cu infractorii straini Prima tara care ar putea urma modelul italian este Marea Britanie, care se lupta de mult timp cu problema infractorilor straini, nestiind ce sa faca cu ei dupa ce si-au ispasit pedeapsa. Potrivit unui purtator de cuvant al Ministerului de Interne, citat de „Daily Mail", anul trecut, peste 300 de cetateni UE au fost expulzati in urma infractiunilor pe care le-au comis in regat. Acestia reprezinta insa doar 10% din cei peste 3.000 de delincventi europeni eliberati anual din inchisorile britanice. Analistii apreciaza ca este foarte plauzibil ca Londra sa examineze cu atentie noua lege italiana si reactia CE la modul in care este aplicata, ca sa vada daca nu poate spori numarul celor expulzati. Presa britanica scrie ca sprijinul tacit de care a beneficiat Italia din partea autoritatilor de la Bruxelles va duce la intensificarea presiunilor asupra ministrului britanic al imigratiei, Liam Byrne, criticat pentru incapacitatea sa de a-si respecta promisiunea de a adopta legi care sa permita „deportarea in mod automat" a cetatenilor straini care comit infractiuni majore. Luni, ministerul britanic de interne a anuntat ca ia in considerare varianta expulzarii infractorilor condamnati la peste doi ani de inchisoare. Danemarca isi apara politica restrictiva Scandalul declansat la Roma ii serveste ca o manusa si premierului danez in exercitiu, liberalul Anders Fogh Rasmussen, care isi apara politica sa restrictiva privind imigratia. Intr-un interviu acordat France Presse, cu o saptamana inainte de alegerile legislative, Rasmussen a declarat ca Danemarca este "o societate deschisa " pentru cei care vin sa munceasca si sa duca "un trai decent". El a adaugat ca, in prezent, in Danemarca sunt de doua ori mai multi straini care muncesc sau studiaza fata de 2001 si ca vor creste posibilitatile de importare a fortei de munca straina calificata. Verzii europeni solicita clarificari Grupul Verzilor/Alianta Europeana Libera din Parlamentul European a cerut ieri Comisiei sa clarifice regulile limitarii circulatiei libere a cetatenilor UE si modul in care statele membre le pot aplica in prezent. Solicitarea apare in contextul declaratiilor ambigue ale comisarului pentru justitie, libertate si securitate, Franco Frattini, despre aplicarea Directivei UE 38/2004. Potrivit copresedintelui Verzilor din PE, Monica Frassoni, afirmatiile lui Frattini "induc in eroare si servesc la exacerbarea si marirea confuziei in dezbaterea din Italia". Spatiul Schegen se extinde In ciuda controverselor din ultimele zile, ministrii europeni de interne vor aproba astazi intrarea unor tari din Europa Centrala si a Maltei in spatiul Schengen la 21 decembrie, permitand astfel deplasarile fara controale la frontiere. Acesta va fi cadoul de Craciun pentru statele membre aparute din fostul bloc comunist pentru care suspendarea cozilor de asteptare pentru cetatenii lor, ca si pentru transportatorii rutieri, era o prioritate de la integrarea in UE, noteaza AFP. Statele baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia si Malta, au demonstrat "un nivel de pregatire suficient pentru aplicarea in mod satisfacator" a celor doua conditii cerute pentru a se alatura celor 15 state ce formeaza spatiul Schengen (cei 15, fara Marea Britanie si Irlanda, plus Norvegia si Islanda)", apreciaza presedintia portugheza a UE. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
  •   2007-11-08
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Aurelian Popescu: Tot ce trebuie sa stii despre asigurarea obligatorie a locuintelor

Expertul Acasa.ro, Aurelian Popescu, consultant de asigurari

Pune o intrebare