Americanii vor cortina de fier in capitala Irakului

Moda zidurilor construite pe granita prinde din Irak pina in SUA. Astfel de bariere au insa predecesori ilustri pe aproape fiecare continent. „Sa construiesti ziduri din beton intre cartiere nu e solutia la colapsul securitatii din zona si la violenta in crestere. Daca ar fi, locuitorii Bagdadului s-ar trezi peste noapte intr-un labirint de pereti“, isi dadea cu parerea pentru BBC casnica Um Haider, comentind proiectul american de a inconjura cu un zid enclava sunnita Adhamiya din capitala Irakului pentru a opri ciocnirile cu majoritarii siiti. Nu e singura. Adnan al-Dulaimi, seful celei mai mari factiuni sunnite din parlament, a criticat si el zidul planificat, lung de cinci kilometri si inalt de 3,6 metri. Militarii americani s-au apucat de constructie pe 10 aprilie si intentioneaza s-o termine pina la sfirsitul lunii. Odata finalizat, locuitorii cartierului vor intra si vor iesi prin citeva puncte de control, pazite de soldati americani si irakieni. 1.088 km de gard pentru mexicani Dar zidul din Bagdad e mic copil pe linga ce vor americanii sa construiasca pe granita cu Mexicul. Un gard dublu, lung de 1.125 de kilometri, pazit de 17.000 de soldati si, potrivit propunerii favoritului licitatiei, Boeing, cu 1.800 puncte de supraveghere. Conform „National Geographic“, bariere de acest fel au inceput sa fie construite inca din anii ‘90. In San Diego, exista deja 14 kilometri de gard dublu, iar Arizona se lauda cu 105. In octombrie, presedintele Bush a aprobat construirea a inca 1.088 de kilometri din acelasi gard for-tificat. Javier Solana , oficialul UE responsabil cu politica externa, a criticat deja planul de izolare al administratiei Bush. „Un zid care separa o tara de alta nu e ceva care sa placa, nici mie, nici Uniunii Europene. Nu credem ca zidurile sint instrumentele adecvate pentru a opri oamenii sa treaca dintr-o tara in alta. Imigrantii ar trebui tratati ca oameni, nu ca infractori“, a precizat Solana. Berlinul, pus la zid O lungime de 155 de kilometri, din care 106 din beton si 66,5 tapetati cu sirma ghimpata, 302 turnuri de supraveghere si 20 de buncare, acestea sint datele concrete de pe cartea de vizita a zidului care separa Berlinul. Numarul persoanelor ucise incercind sa treaca dintr-o parte in alta coincide cu cel al persoanelor impuscate, oscilind in jurul a 200. Estul Berlinului a fost separat de vest timp de aproape trei decenii, incepind cu 1961. Dar nici spaniolii nu au ramas imuni la astfel de proiecte. Chiar cind se certau cu Marocul pe suveranitatea a doua orase, Melila si Ceuta, s-au hotarit sa le inconjoare cu ziduri pentru a opri „asaltul“ imigrantilor din Africa Subsahariana. In cazul primului oras, era vorba de un gard de aproximativ zece kilometri lungime si inalt de noua metri, complet cu sirma ghimpata. A fost nevoie de 144 de kilometri de cablu pentru a conecta spoturile, senzorii de zgomot si miscare si camerele video la un punct central de control. Ceuta s-a ales cu un sistem similar de protectie in 2001, al Melilei fiind pus in functiune in 1998. Patru ani mai tirziu, guvernul spaniol anunta ca vrea sa creeze un al treilea zid, pentru a proteja cele doua orase. Granita dintre Israel si Cisiordania beneficiaza si ea de fortificatii planificate - in aprilie 2006 - sa acopere 703 kilometri. Grosul acestora (95%) consta intr-un sistem multistratificat de garduri, totalizind 50 de metri in grosime. Restul, in special in zonele urbane, e alcatuit din beton, avind opt metri inaltime si trei in latime. Topul vechimii Constructia Marelui Zid Chinezesc se presupune a fi inceput in jurul anului 221 i.Hr, scopul sau fiind de a proteja teritoriul unificat de invazia armatelor din nord. Panoplia de ziduri antice faimoase il include si pe cel Antonin, cu o lungime de 60 de kilometri. Bizantinii se mindreau cu zidul Anastasian, initial de 56 de kilometri, dar si cu peretii Constantinopolului, mai ales cu zidurile Teodosiene.