Oamenii din jurul nostru care sunt obsedati de curatenie, cei care verifica de nenumarate ori aragazul inainte de a pleca de acasa sau cei care tin o anumita ordine pe rafturi sunt persoane cu probleme psihice. Ei prezinta un comportament obsesiv-compulsiv. Conf. dr. Radu Mihailescu, directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Al. Obregia”, spune ca „afectiunile obsesiv-compulsive se intalnesc in doua situatii clinice. Este vorba despre tulburarea de personalitate obsesiv- compulsiva si de tulburarea obsesiv-compulsiva. Ele sunt doua afectiuni separate si diferite. In cazul celei dintai, au loc schimbari ale structurarii firii omenesti. Aceasta afectiune apare la 11-13% din populatia globului si se manifesta in diferite feluri. Partea pozitiva este ca nu se manifesta violent. Pe de alta parte, tulburarea obsesiv–compulsiva este o forma de patologie a anxietatii si are doua componente. Componenta obsesiva este in stransa legatura de obsesii. Acestea sunt caracterizate prin revenirea in constiinta a unor imagini, ganduri sau idei lipsite de sens pentru pacient. Ele asediaza constiinta si reusesc sa-l deturneze pe individ din existenta cotidiana. Obsesiile pot fi: numararea pasilor (cati pasi trebuie sa faca individul pana in statia de autobuz, in fiecare zi), spalarea repetata a mainilor, un sistem de numarare specific, alinierea perfecta a obiectelor sau alte ritualuri legate de propriul corp. Pacientul recunoaste ca gandurile si obsesiile sunt produsul propriului rationament, si nu impuse de altcineva”. Conf. dr. Radu Mihailescu mai spune ca „cealalta componenta se refera la compulsii. Acestea sunt porniri anormale pe care le are o persoana si pe care reuseste sa le reprime. Lupta pe care o duce individul cu propriile porniri este chiar izvorul lui de suferinta ”. Pacientii sunt constienti de afectiunea lor „De exemplu, o persoana poate avea tentatia de a folosi excesiv cuvinte vulgare in public. Insa, face tot posibilul pentru a-si reprima aceasta tentatie. In cazurile cele mai grave, sunt persoane care simt ca trebuie sa injunghie pe cineva sau chiar pe ei insisi. Si in acest caz are loc reprimarea si, de aici, suferinta individului. Tendinta sinucigasa a unor pacienti care sufera de tulburari obsesiv-compulsive nu trebuie sa se confunde cu un comportament depresiv . In cazul indivizilor depresivi apare ideea sinuciderii pentru ca nu se mai simt doriti de cei din jur, in timp ce persoanele cu tulburari obsesiv – compulsive simt o pornire in acest sens fara motiv. In cazul compulsiilor, la anumite persoane apar ritualurile. Acestea sunt gesturi facute de persoanele bolnave in ideea de a se descarca si de a evita anumite consecinte. Ele sunt comportamente repetitive, intentionate, cu scop, realizate ca raspuns la obsesii, dupa anumite reguli, sau in maniera stereotipa. Astfel, individul poate sa verifice usile si geamurile de la casa, de mai multe ori, inainte de a parasi locuinta sau sa aranjeze obiectele de pe rafturi folosind anumite gesturi. In tratarea acestei afectiuni se apeleaza la medicatie si la tratamentul psihoterapeutic. Tratamentul medicamentos implica folosirea unor inhibitori de receptare a serotoninei, in doze mari, pe o perioada indelungata. Din pacate nu este garantata vindecarea completa. Tulburarea obsesiv – compulsiva nu este o suferinta frecventa, dar elementele specifice acestui tip de comportament se pot regasi la alte afectiuni psihice ca schizofrenia. In acest caz, lucrurile devin mult mai complicate”. Info plus: 11-13% din populatia globului sufera de tulburare de personalitate obsesiv-compulsiva. Aboneaza-te la Newsletter-ul de Sanatate Acasa.ro ca sa afli cum iti mentii sanatatea si frumusetea.