Social

ADN-ul ar putea deschide o noua era a rasismului

Pe m
asura ce descopera din studiul ADN ca anumite grupuri de oameni difera intre ele genetic, specialistii se tem de intensificarea discursului rasist. Cind oamenii de stiinta au decodificat genomul uman in 2000, s-au grabit sa-l portretizeze drept o dovada a uluitoarelor asemanari dintre indivizi. ADN-ul oricaror doi oameni, accentuau ei, este identic in proportie de cel putin 99%. Noile cercetari se axeaza insa pe portiunea neexplorata a codului genetic uman pentru a explica diferentele dintre indivizii cu origini continentale diferite. In cazul in care deosebirile de rasa privind importante trasaturi, cum ar fi inteligenta nativa, vor fi dovedite genetic, unii oameni propun stabilirea de programe sociale adecvate pentru competentele fiecaruia, altii spera ca preconceptiile de superioritate ale albilor vor fi spulberate, in timp ce o a treia categorie spune ca diferentele ar trebui pur si simplu ignorate in favoarea egalitatii, arata o analiza facuta de „New York Times“. Cercetatorii au identificat recent mici modificari in structura ADN-ului ce lamuresc paloarea pielii europenilor, tendinta asiaticilor de a transpira mai putin si rezistenta locuitorilor din Africa de Vest la anumite boli. Totodata, informatia genetica paraseste laboratorul si se raspindeste in viata de zi cu zi, purtind cu ea inevitabilul mesaj ca oamenii de diferite rase au si ADN diferit. Testele de stabilire a originilor le dezvaluie clientilor ce procent din genele lor vine din Asia, Europa, Africa si din Americi. Medicamentul pentru afectiuni cardiace BiDil, de exemplu, este vindut exclusiv afroamericanilor, care sint predispusi genetic sa gaseasca alinare in el, iar evreilor le sint aplicate teste prenatale pentru dereglari genetice rar intilnite la alte grupuri etnice. Asemenea progrese ofera primele beneficii palpabile ale revolutiei genetice, dar unele critici sociale atrag atentia ca acestea ar putea realimenta prejudecatile rasiale. „Traim intr-o era de ascensiune a biologiei si trebuie sa fim foarte precauti. Toti ne vom afla la granita fina dintre a folosi biologia si a permite abuzul ei“, spune Henry Louis Gates Jr., directorul Institutului W.E.B. Du Bois pentru cercetare africana si afroamericana de la Universitatea Harvard . Oamenii din afara ariei stiintifice au inceput deja sa faca speculatii privind rasa si inteligenta pornind de la noile date oferite de genetica. Luna trecuta, un analist programator in virsta de 40 de ani din New York a descris pe blogul Half Sigma un studiu publicat recent ce stabilea o legatura intre anumite fragmente de ADN si un nivel ridicat al IQ-ului. O baza de date genetice online folosita de cercetatorii medicali, le spunea el cititorilor, arata ca doua dintre aceste fragmente au fost gasite mult mai des la europeni si asiatici decit la africani. Nu conteaza ca legatura dintre IQ si acele fragmente aparte de ADN nu a fost confirmata sau ca alte fragmente ce trimit la o inteligenta ridicata sint mai intilnite in rindul africanilor, simpla existenta a acestor diferente genetice, scria bloggerul, demonstreaza ca teoria egalitatii rasiale este falsa, stirnind dezaprobarea unei parti a cititorilor. Desi putine dintre frinturile codului genetic uman care variaza de la un individ la altul au fost legate pina acum de trasaturi fizice sau comportamentale, oamenii de stiinta au demonstrat ca aproximativ 10% dintre ele sint mai des intilnite la anumite grupuri continentale si pot fi folosite pentru a deosebi oamenii apartinind unor rase diferite. Ei spun ca studierea diferentelor aparute de-a lungul zecilor de mii de ani in care populatiile au evoluat pe continente separate dupa dispersarea stramosilor din locul de nastere al umanitatii, Africa de Est, este decisiva pentru a intocmi harta genetica a bolilor. Totusi, aceste deosebiri pot fi periculoase daca nu sint bine intelese. „Exista diferente clare intre oamenii cu diferite origini continentale. Inca nu se poate spune acelasi lucru si in ceea ce priveste IQ-ul, dar se poate prevedea si aceasta situatie. Se poate intra intr-o noua era a rasismului daca nu incepem sa explicam mai bine acest fenomen“, atrage atentia Marcus W. Feldman, profesor de stiinte biologice la Universitatea din Stanford. Autoritatea cistigata de ADN prin eliberarea condamnatilor inchisi pe nedrept, prevenirea bolilor si refacerea legaturilor familiale ii impinge pe oameni sa se bizuie in mod fals pe genetica decit pe alte explicatii atunci cind vine vorba de diferente intre anumite grupuri umane. „Mi-am petrecut ultimii 10 ani cercetind cita variabilitate exista intre populatii. Dar traind in America, imi este atit de clar ca diferentele economice, sociale si educationale au mai multa influenta decit genele. Oamenii sint fixati oarecum pe genetica, desi influenta ei este atit de mica“, explica David Altshuler de la Institutul Broad din Cambridge. Discutiile pe seama diferentelor native s-au aprins dupa ce geneticianul James D. Watson, laureat cu Nobel, a afirmat luna trecuta ca africanii sint mai putin inteligenti decit alte rase. In cele din urma, Watson a cerut scuze si si-a parasit postul de la Cold Spring Harbor Laboratory din Long Island, dar incidentul a ridicat unele semne de intrebare legate de cit de pregatita este o societate sa gestioneze situatia in care s-ar demonstra ca exista diferente considerabile intre rase in genele ce influenteaza trasaturi importante. Unii spun ca asemenea schimbari trebuie tratate politic. „Sa spunem ca datele genetice arata ca va trebui sa petrecem de doua ori mai mult timp cu fiecare copil de culoare pentru a acoperi decalajul de competente. Societatea va trebui sa gindeasca cele mai potrivite oportunitati educationale si ocupationale pentru limitarile si talentul unic ale indivizilor“, propune un artist de 28 de ani din Wisconsin pe popularul blog de stiinta Gene Expression. Pe de alta parte, unii oameni spera ca informatiile genetice vor rasturna notiunile preconcepute de superioritate rasiala aratind, de exemplu, ca africanii sint mai inteligenti nativ decit alte grupuri. Dar, in fiecare din cazuri, spun altii, diferentele genetice ar trebui acceptate, insa in mare parte ignorate. „Lasind la o parte variatia genetica , este de datoria noastra morala sa-i tratam pe toti ca pe egalii nostri inaintea lui Dumnezeu si a legii“, s-a pronuntat doctorul pensionat Perry Clark, caucazian, pe un blog al „New York Times“, convins 100% ca asemenea diferente exista. Rasa este o inventie sociala folosita istoric pentru a justifica prejudecatile si persecutia, mai scrie publicatia americana. Dar cind Samuel M. Richards le-a facut teste genetice de stabilire a originilor studentilor sai de la Pennsylvania State University, pentru a dovedi imprecizia categoriilor rasiale construite social, a observat ca exercitiul nu a facut altceva decit sa le intareasca. O studenta caucaziana, aflind ca are gene din Africa de Vest in proportie de 9%, a participat la sarbatoarea de sfirsit de an Kwanzaa, inventata de un afroamerican, dar nu a conceput sa mearga la un eveniment cultural asiatic pentru ca ADN-ul ei nu se potrivea. Notiunea preconceputa de rasa a capatat astfel mai multa autenticitate sub puterea ADN-ului. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
  •   2007-11-13
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Acasa.ro

Vezi toate articolele

Articole din social

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu: Branding - Cum sa eviti vecinii nepotriviti

Expertul Acasa.ro, Simona Gabriela Buzatu, multimedia designer si specialist de marketing online

Pune o intrebare


Citeste pe Romaniatv

Cauta-ti perechea

Sfatul expertului

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte: Vehiculele electrice vor reduce poluarea cu peste 20%

Expertul Acasa.ro, Ovidiu Leonte, specialist IT&C

Pune o intrebare