E-urile sunt considerate adesea un rau necesar, dar studiul efectelor daunatoare ale acestor substante a scos la iveala faptul ca unele dintre ele prezinta pericole mortale pentru consumatorii amatori de alimente preambalate. Majoritatea aditivilor alimentari, cunoscuti sub denumirea generica de E-uri , reprezinta un atentat la viata oamenilor daca sunt consumati in exces. Efectele acestor substante se regasesc si dincolo de moarte - sustin specialistii europeni - din cauza lor existand deja un numar ingrijorator de cazuri cand mortii nu mai putrezesc. Cercetari recente au demonstrat ca acest fenomen este provocat de consumul de conservanti sintetici, adica de E-uri. "Cancerul este un sindrom polifactorial, dar si alimentatia nesanatoasa poate fi o cauza a declansarii bolii. Din patru cazuri de cancer, trei pot fi evitate daca alimentatia este corecta", avertizeaza prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi. Aditivii alimentari au fost folositi inca din antichitate pentru prepararea diverselor alimente, dar producatorii de azi, in goana lor dupa productii si vanzari cat mai rentabile, ofera consumatorului neavizat din ce in ce mai multe produse care contin E-uri, dezvoltand astfel o industrie profitabila a aditivilor alimentari. Cat de constienti suntem de pericolul care ne pandeste dupa fiecare aliment pe care il consumam? Iata o intrebare la care si romanii incep, timid, sa caute un raspuns.
Exista aproximativ 3.000 de E-uri Astazi, industria alimentara europeana utilizeaza circa 313 aditivi si 2.600 de arome naturale si artificiale. Parlamentul European a aprobat, la data de 10 iulie a.c., patru rapoarte privind simplificarea procedurilor de autorizare pentru aditivii alimentari, arome si enzime, obiectivele principale fiind ridicarea standardelor in siguranta alimentara, dar si intensificarea cercetarilor si a competitivitatii in industria europeana de resort. Pentru un gust minunat, pentru un aspect proaspat si o culoare spectaculoasa, unii producatori folosesc E-uri din abundenta, fara sa informeze cumparatorul asupra continutului real de aditivi alimentari ce intra in componenta produsului si nici despre efectele nocive pe care le au acestea asupra organismului.
Aditivi peste tot E-urile sunt substante care intra in componenta majoritatii produselor alimentare pe care le gasim in rafturile magazinelor. Simbolul acestor aditivi este litera "E", urmata de un grup de trei - patru cifre. Cum aditivii alimentari sunt utilizati in scopul mentinerii indelungate a calitatii produselor, pentru imbunatatirea gustului, mentinerea culorii si a consistentei produselor, dar si in scopul controlarii aciditatii si alcalinitatii produselor, numarul trebuie sa reprezinte si categoria din care E-ul respectiv face parte. Dupa afirmatiile specialistilor, consumul zilnic al aditivilor alimentari duce - mai devreme sau mai tarziu - la deteriorarea sanatatii. Testele stiintifice efectuate in ultimii ani au dus la concluzia ca unele E-uri prezinta un grad mare de nocivitate. Dar nu toate. Pentru a asigura consumatorilor o alimentatie fara riscuri, tarile membre ale Uniunii Europene fac eforturi imense pentru a rescrie lista cu aditivi alimentari clasificati in functie de nocivitatea lor. Exista aditivi care sunt considerati cancerigeni, altii sunt doar "periculosi", dar sunt si E-uri fara grad de risc. Oricare ar fi categoria din care fac parte, aditivii alimentari trebuie sa fie folositi conform legislatiei Uniunii Europene, care se straduieste sa faca ordine in acest domeniu.
Eticheta-cartea de vizita Cele mai multe E-uri se regasesc in dulciuri si in mai toate alimentele grase: margarina, mustar si mezeluri, dar si in paine, supe concentrate, bere si chiar in guma de mestecat. Chiar daca eticheta de pe produs aduce unele lamuriri, in sensul ca pe ea sunt trecute E-urile, informatiile, in sine, sunt neclare. Daca cititi pe eticheta unui produs ca pentru prepararea lui s-au folosit arome identice celor naturale, coloranti sau conservanti, deja trebuie sa va puneti intrebarea daca este sanatos sa cumparati acel produs, pentru ca toate aceste adaosuri sunt, de fapt, E-uri. Fara o precizare clara a substantelor folosite in procesul de fabricare este riscant sa consumi un produs ce contine aditivi. Intotdeauna trebuie sa ne intrebam de ce nu sunt precizate E-urile pe eticheta? Nu cumva pentru ca sunt daunatoare? Comisia Europeana este institutia care va gestiona lista cu produsele aprobate, ce vor constitui subiectul unor analize de risc din partea Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara (AESE).
Conditii pentru aprobare Pentru a fi aprobati aditivii alimentari - indulcitori, coloranti, antioxidanti, emulsifianti, gelatine - exista mai multe conditii, stabilite printr-un regulament potrivit caruia ele nu vor mai fi utilizate fara o necesitate tehnologica. Ele nu trebuie sa induca in eroare consumatorii, nu trebuie sa afecteze mediul si nici sa dea o falsa impresie asupra prospetimii produsului. Potrivit rapoartelor, intaritorii de arome trebuie utilizati doar in cazul in care nu se obtine efectul dorit prin utilizarea condimentelor.
E-urile de care trebuie sa ne ferim Consumul aditivilor sintetici in concentratii mari si timp indelungat duce la distrugerea sistemului imunitar, drept pentru care specialistii estimeaza ca bolile cele mai frecvente ale populatiei sunt provocate de E-uri.
Iata cateva exemple: -E 128 "Rosu 2G" este un colorant utilizat in prepararea prajiturilor si a mezelurilor, care poate genera tulburari metabolice la persoanele cu intoleranta la salicilati si poate intensifica simptomele astmului. Acest colorant care era folosit in prepararea carnatilor si burgerilor a fost interzis recent si in Romania. -E 330 (acid citric) produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in majoritatea sucurilor. -E 621 (glutamat monosodic) este unul dintre cei mai nocivi aditivi care produc cancer si boala numita Alzheimer. Se regaseste mai ales in supele concentrate, dar este folosit si la conservarea laptelui, a branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor ambalate. -E 951 (aspartamul) este un indulcitor des folosit, foarte periculos, deoarece poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale. -E 123, colorant rosu care se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen, de aceea este interzis in SUA si in fostele state sovietice. -E 131 (albastru patentat), E 211 (benzoat de sodiu ), E 213 (benzoat de calciu), E 214 (p-hidroxibenzoat de etil) pot produce cancerul. -E 250 (nitrit de sodiu) produce boli cardiovasculare. In stomac se poate combina cu alte substante ducand la formarea de nitrozamine. Este utilizat in stabilizarea culorii rosiatice a carnii conservate. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea de substante cu potential cancerigen, in special in produsele gen pastrama. Industria carnii justifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltarii bacteriilor producatoare de toxina botulinica. Pentru produsele din carne mai sunt folositi si E 251 (nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu). -E 102 (tartrazina) - colorant galben care se gaseste in dulciuri (budinci, inghetate, dropsuri), bauturi, mustar, supe instant, gemuri, cereale, snacksuri. Are actiune cancerigena (tumori tiroidiene), poate provoca mutatii cromozomiale; determina deficiente de vitamina B6 si zinc; genereaza crize de astm bronsic, urticarie si hiperactiviate la copii; interzis in mai multe state membre ale UE. -E 127 (eritrozina) - colorant rosu pentru compoturi si alte alimente; provoaca mutatii genetice, provoaca cancer al tiroidei la sobolani (studiu din anul 1990), posibil si la om; intalnit in bauturi alcoolice, inghetata, prajituri, bomboane, sucuri racoritoare; interzis in SUA si in Norvegia, din 1990. -E 211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a imbunatati gustul unor alimente de calitate slaba. Se gaseste in bauturile racoritoare cu aroma de citrice, in lapte si produse din carne, produse de brutarie, dulciuri si in unele medicamente. Asociatia consumatorilor din UE il considera cancerigen, insa este permis in Romania, dar interzis in SUA. -E 132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti si poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice; interzis in Norvegia. -E 320 (butil-hidroxi-anisol BHA) - conservant gasit in cartofi deshidratati, uleiuri vegetale, margarina, supe concentrate, sosuri, guma de mestecat, arahide; posibil cancerigen (in doze mari a provocat tumori la animalele de laborator), creste nivelul de colesterol. In unele tari este interzis in produsele pentru copii. A fost interzis in Japonia inca din 1958, iar restaurantele McDonald’s din SUA au eliminat acest aditiv.
Alimentele suspecte de a fi nocive <-b> In timp, consumul constant de produse alimentare aditivate sintetic produce in organismul uman un adevarat bombardament asupra organelor interne. Pentru a va face o idee despre continutul nesanatos al unor alimente, am ales cateva exemple, in dorinta de a va avertiza ca nu tot ce este frumos colorat este si sanatos. Bauturile racoritoare mustesc de aditivi periculosi. Acidul citric (E 330) produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Este cel mai des utilizat, dar si cel mai daunator. Dar si aditivii de gust si culoare, gen E 123, E 110 si E 102, sunt extrem de periculosi. Vinurile albe sunt tratate cu metabisulfit - o substanta nociva pentru aparatul digestiv, care da limpezime bauturii si opreste procesul de fermentare. Si in procesul de pasteurizare a berii sunt folosite, de asemenea, substante chimice care declanseaza migrene. Bauturile tari, precum lichiorurile, contin coloranti - E 102, E 110 - periculosi pentru sanatate. Vodca nu prezinta pericol, fiindca alcoolul nu necesita conservant, dar ea poate fi otravitoare daca metanolul, care se produce accidental in procesul industrial de obtinere a etanolului, nu este eliminat integral. Supele concentrate (la plic) sunt preparate cu glutamat de sodiu (E 621) - considerat unul dintre cei mai cancerigeni aditivi alimentari. Pentru prepararea acestor produse alimentare, supele si ciorbele sunt supuse unui tratament de deshidratare, in urma caruia rezulta un praf, care apoi este amestecat cu aromatizanti, conservanti, coloranti si glutamat de sodiu (E 621). Tot el este folosit si pentru conservarea mezelurilor, laptelui, branzeturilor si ciupercilor preambalate. Riscul? Glutamatul de sodiu poate produce boala Alzheimer. Margarina este un produs care a aparut in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, cand untul era o raritate in acele vremuri. Acest produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara asemanatoare plasticului, a fost imbunatatit de-a lungul timpului cu o serie de aromatizanti, vitamine sintetice si coloranti. Consumul excesiv al acestui produs este periculos, fiindca grasimile sintetice din margarina acopera membrana celulelor sistemului imunitar, paralizandu-l. Aceste substante iau locul celor naturale menite sa curete peretii vaselor de sange, favorizand hepatita si declansand afectiuni ale creierului, inimii si sistemului circulator. Mezelurile nu se mai prepara dupa retete traditionale, fiindca astazi producatorii doresc profituri uriase, marind astfel cantitatea sortimentelor cu diverse substante chimice, cum ar fi nitratii si nitritii. Ca si in cazul margarinei, mezelurile sunt preparate cu grasimi vegetale extrem de periculoase, conservantul folosit fiind teribilul glutamat de sodiu (E 621). Guma de mestecat este un produs destinat in special copiilor. Cu toate acestea, produsul este preparat cu foarte multe E-uri, consumul regulat al acestui produs putand provoca boli ale invelisului bucal din cauza substantei E 330 si chiar cancer prin folosirea excesiva a doua E-uri renumite: E 950 si E 951 (aspartanul).
https://acasa.ro
165
60
