Asa explica Guvernul „efectul nedorit al cresterii numarului de copii in familiile sarace”. Si Academia Romana vede pericole in cresterea alocatiilor.

O „rotita” a aparatului guvernamental si-a asumat ieri pater­nitatea avizului dat de Executiv unei initiative legislative de crestere a alocatiei pentru copii la 200 lei, in care se spunea: „Majorarea alocatiei (...) poate avea si efectul nedorit al cresterii numarului de copii in familiile sarace, care astfel vor trai numai din alocatii, fara sa mai doreasca includerea in masurile active pentru realizarea bunastarii familiale”. Este vorba de Departamentul Afaceri Sociale si Egalitate de Sanse din Ministerul Muncii.

Sefa acestui departament, secretarul de stat Theodora Bertzi, recunoaste ca fraza are o formulare nefericita, dar spune ca exista explicatii. In primul rand este vorba de abundenta de propuneri legislative pe aceeasi tema cu care parlamentarii bombardeaza continuu Ministerul Muncii. Din 2007 pana acum, au fost 8 propuneri de acest fel, iar la cea in cauza raspunsul ministerului redactat de functionari nu a mai fost corectat cu atentie de sefi. Al doilea si cel mai important motiv este legat de utilitatea modului in care statul acorda sprijin familiilor pentru cresterea natalitatii.

Precedentul „democratizarii” indemnizatiilor

Pe langa faptul ca 200 de lei pe luna pentru fiecare dintre cei 5 milioane de copii ar fi clatinat bugetul de stat, Guvernul s-a temut ca va pati cu alocatiile exact ce a patit acum un an cu indemnizatiile pentru cresterea copilului . In 2007, cand s-a “democratizat” indemnizatia pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, s-a constatat ca sunt multi parinti care traiesc din banii copiilor si nici nu se gandesc sa intre pe piata muncii. Reamintim ca, de anul trecut, indemnizatia de care beneficiau inainte doar mamele salariate s-a impartit in doua: 200 de lei pentru copil primeste orice familie, indiferent daca are sau nu un venit, si 600 de lei primeste mama sau tatal care renunta la serviciu pentru a avea grija de copil.

Statistica dupa primul an de “democratizare” arata ca, din 390.000 de copiii care primesc 200 de lei, doar in cazul a 190.000 de familii, parintii au servicii sau realizeaza venituri impozabile care sa le permita sa ceara inca 600 de lei. “In nici o tara civilizata, alocatiile pentru copii nu se dau la gramada. Exista diferentieri in functie de veniturile familiei si, acolo unde este vorba de asistenta sociala, banii se aloca tintit. De pilda, daca familia are nevoie de o locuinta, i se aloca locuinta, nu bani cash. Altminteri nu ai siguranta ca banii sunt folositi pentru ingrijirea copilului, iar o politie care sa supravegheze sute de mii de cazuri este o aberatie. Ce am vrut sa transmitem parlamentarilor este ca nu este corect sa creezi posibilitatea ca unele familii sa devina dependente de banii copiilor”, spune Theodora Bertzi.

Academia Romana: „Ce natalitate vrem sa stimulam?”

Un studiu al dr. Vasile Ghetau, profesor la Facultatea de Sociologie a Universitatii Bucuresti, director al Centrului de Cercetari Demografice din cadrul Institutului National de Cercetari Economice al Academiei Romane si consultant ONU in probleme de populatie, sustine aceeasi idee.

Un capitol al lucrarii „Declinul demografic si viitorul populatiei Romaniei” se intituleaza chiar „Noua alocatie de stat pentru copii – ce natalitate vrem sa stimulam?”. La vre­mea redactarii studiului nu incepuse bombardamentul parlamentarilor cu initiative legislative privind cresterea alocatiei, asa ca autorul se refera doar la „democratizarea” indemnizatiei de crestere a copilului pana la 2 ani.

Studiul arata ca prima forma de indemnizatie (cand banii erau alocati doar mamelor salariate si reprezentau 85% din venitul realizat de acestea) a dus la cresterea numarului de nascuti la femeile salariate cu 53% si, totodata, la declinul nascutilor proveniti de la femei nesalariate. „Este foarte probabil ca noua alocatie (200 de lei pentru toti copiii, n.n.) sa stimuleze in mod particular natalitatea populatiei fara venituri din munca, cu veniturile cele mai scazute si cu nivel scazut de instruire. (...)

Am vrea sa credem ca toate aspecte au fost bine cantarite, inclusiv in viziune prospectiva. Ne referim, de pilda, in cazul familiilor sarace, la posibilele urmari, pentru copil in primul rand, ale revenirii unei femei/cuplu la un venit considerabil mai mic dupa trecerea celor doi sau patru ani de alocatie relativ ridicata. Vom asista la recrudescenta abandonului si/ori la suprasolicitarea institutiilor de protectie a copilului? Iar aspectele la care ne-am referit sunt doar o parte a posibilelor implicatii”, se arata in studiu.

Info plus: Deputatii au facut aceeasi gafa

Nu numai Guvernul a respins initiativa legislativa privind cresterea alocatiilor pentru copii, ci si Comisia de Munca si Protectie Sociala din Camera Deputatilor. Iar deputatii au folosit, cuvant cu cuvant, acelasi argument: „efectul nedorit al cresterii numarului de copii in familiile sarace”.

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro