Sarbatoare astazi pentru peste 1,8 milioane de romani, care isi sarbatoresc astazi ziua numelui, de Sfintii Constantin si Elena .

Aproape 1,2 milioane de barbati si 660.000 de femei din tara noastra poarta nume precum Costel, Ileana, Lenuta sau Constanta.

Crestinii care se afla astazi in Bucuresti pot serba aceasta zi intr-un mod special, la Catedrala Patriarhala ei putand gasi moastele celor doi sfinti serbati astazi, care au fost aduse alaturi de cele ale Marelui Mucenic Dimitrie cel Nou .

An de an, pe 21 mai, atat biserica ortodoxa, cat si cea romano-catolica ii sarbatoresc pe Sfintii Imparati Constantin si Elena, cei "intocmai cu apostolii".

Istoricii bisericesti povestesc despre viata imparatului Constantin ca in anul 312, in ajunul bataliei din 28 octombrie, in care s-a confruntat cu Maxentiu, la Pons Milvius (Podul Vulturului), Constantin a vazut pe cer, ziua, deasupra soarelui, o cruce luminoasa. Pe aceasta scria "in hoc signo vinces" (prin acest semn vei invinge).

In noaptea dinaintea luptei, imparatului i s-a aratat in vis chiar Iisus Hristos, care i-a cerut sa puna Sfanta Cruce pe steagurile armatei sale, ca semn protector. A doua zi, minunea s-a produs: armata lui Constantin, de doar 20.000 de soldati, a invins mult mai numeroasa ostire a lui Maxentiu, care numara 150.000 de luptatori.

Considerand reusita acestei victorii drept un ajutor de la Dumnezeu, imparatul i-a marturisit lui Eusebiu, sub juramant, ca semnele care i s-au aratat l-au facut sa treaca de partea crestinilor.

La scurt timp, in ianuarie 313, Constantin cel Mare da Edictul de la Milano, prin care crestinismul devine "religio licita" (adica, religie permisa), sfatuindu-i pe romani sa adopte aceasta credinta. Totusi, Constantin nu a declarat crestinismul religie de stat, acest lucru facandu-l, mai tarziu, in anul 380, imparatul Teodosie cel Mare.

Prin Edictul de la Milano, Constantin devine un adevarat protector al crestinismului, toate deciziile sale politice demonstrand acest lucru. Astfel, sub conducerea sa au fost adoptate mai multe masuri in favoarea Bisericii, preotilor le-au fost acordate subventii si au fost scutiti de anumite obligatii municipale.

Spiritul crestin a influentat si sistemul legislativ: s-a renuntat la pedepsele mult prea aspre, viata celor din inchisori s-a imbunatatit, eliberarea sclavilor a fost simplificata (dandu-li-se dreptul episcopilor si preotilor de a-i putea declara liberi in biserici).

Legea a fost modificata in scopul de a ii proteja pe saraci, pe orfani si pe vaduve. De asemenea, tot imparatul Constantin a fost cel care a generalizat in intreg Imperiul Roman , in anul 321, considerarea duminicii drept zi de odihna. Astfel, aceasta a devenit o sarbatoare saptamanala, in care pana si soldatii asistau la slujbe.

Elena, mama lui Constantin, este amintita prin faptul ca a mers la Ierusalim, in fruntea unei solii, pentru a cauta crucea pe care a fost rastignit Iisus Hristos si pentru a descoperi locul in care a fost ingropat Iisus. Cu greu, pe 14 septembrie 326, a reusit acest lucru, si a reusit sa aduca Sfanta Cruce in fata credinciosilor din imperiu.

O alta fapta pentru care imparateasa Elena este amintita in istoria crestina este faptul ca pe locul in care Iisus a fost ingropat a fost ridicata Biserica Mormantul lui Iisus (in anul 330), chiar acolo unde existase cavoul familiei lui Iosif de Aritmathia.

De asemenea, Sfanta Elena si-a sustinut fiul in toate realizarile sale, una dintre cele mai mari fiind ctitorirea unei noi capitale a imperiului: Constantinopolul (orasul lui Constantin). Inaugurat in anul 330, pe locurile fostului Bizant (si ale actualului oras turc Istanbul), Constantinopolul devine capitala crestina a imperiului, cu multe biserici si foarte pitoresc.