1.500 miliarde de euro, din fuziuni si achizitii

Cine caştigă cel mai mult de pe urma unei preluări? Ei, bine, investitorii. La auzul veştii că o companie este ţinta unei posibile preluări, preţul acţiunilor o ia razna. Iar piaţa financiară europeană o ştie cel mai bine. Majoritatea preluărilor de anul acesta au avut ca ţintă companii de pe vechiul continent. Valul global de achiziţii şi fuziuni poate doborî, anul acesta, toate recordurile anterioare. Asta pentru că valoarea preluărilor realizate de la începutul anului se apropie vertiginos de 1.500 miliarde de euro. O sumă aproape dublă faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Iar dacă aceasta pare o cifră foarte mare, estimările specialiştilor spun că, pană la sfarşitul anului, fuziunile şi achiziţiile vor ajunge la peste 3.000 miliarde de euro. Datele provin tocmai de la compania Thomson Financial, care este şi ea în centrul unei frenezii corporatiste de acest fel prin presupusa ofertă pentru grupul media Reuters. O preluare evaluată la 11,7 miliarde de euro. Grupurile media, ultimele venite în clubul fuziunilor Niciuna dintre cele mai mari companii din lume, Microsoft nu scapă de zvonurile legate de o posibilă achiziţie. Grupul condus de miliardarul Bill Gates oferise nu mai puţin de 40 miliarde de euro pentru motorul de căutare Yahoo. Asta, în încercarea de a surclasa compania Google, care deţine o cotă de 53 de procente din piaţă americană. Companiile media au devenit centrul zvonurilor legate de fuziuni, după ce grupul miliardarului australian Rupert Murdoch, News Corporation, a anunţat că este interesată să cumpere compania care publică cotidianul "The Wall Street Journal", Dow Jones . Dar dacă toate acestea se petrec de cealaltă parte a Oceanului, în alt colţ de lume, în Europa, valul de fuziuni şi achiziţii îl depăşeşte pe cel american. Grupul energetic german E.On a eşuat în încercarea de a prelua compania de utilităţi spaniolă Endesa, în favoarea Enel şi Acciona. Compania franco-spaniolă producătoare de tutun Altadis aşteaptă acum o ofertă din partea a două fonduri de investiţii cu capital de risc PAI şi CVC. Piaţa de acţiuni caştigă de pe urma fuziunilor Asta după ce producătorul britanic de ţigarete Imperial Tobacco a ieşit din cursă după ce suma propusă, de peste 11 miliarde de euro, i-a fost refuzată. Dacă britanicii de la Imperial nu au avut noroc în a face achiziţii, preşedintele lanţului farmaceutic britanic, Stefano Pessina, a licitat împreună cu fondul de investiţii Kholberg Kravis Roberts (KKR) pentru compania pe care o conduce şi a caştigat. Mulţi CEO ai companiilor au fost forţaţi să devină prădători sau să se transforme în pradă cum este cazul lui Bob Diamond de la banca britanică Barclays , care a încurajat şi a dirijat preluarea băncii olandeze ABN Amro. Diamond a avut însă ghinionul să pună ochii pe aceeaşi "victimă" ca şi CEO-ul băncii scoţiene Royal Bank of Scotland, Fred Goodwin. Lupta dintre cei doi va fi cel mai probabil arbitrată de autorităţile olandeze. Iar cand unii se ceartă, alţii caştigă. Iar aceştia sunt investitorii companiilor. Acţiunile europene se tranzacţionau la deschiderea burselor la un preţ ridicat pe fondul unei pieţe asiatice a acţiunilor mult mai fermă şi în contextul activităţii prolifice de achiziţii şi fuziuni. Indicele FTSE 300 era ieri-dimineaţă cu 0,2 procente mai puternic, atingand cel mai ridicat nivel din decembrie 2000, de 1.596,6 puncte.