Showbiz

Krzysztof Kieslowski, perfectiune in “Trei culori”


, un povestitor cuceritor si un regizor apropiat de oameni prin filmele sale, aduce telespectatorilor Pro Cinema pe 19 ianuarie sI 26 ianuarie de la ora 23.00, filmele Rosu sI Alb, parti ale unei trilogii impresionante: Trei culori: Albastru, Alb, Rosu. Ultimele filme ale lui Kieslowski, trilogia “Trei culori”, construita in jurul idealurilor reprezentate de steagul Frantei (“Albastru” – libertatea, “Alb” – egalitatea sI “Rosu” – fraternitatea), sunt intr-un fel o concluzie a intregii sale cariere. Kieslovski abordeaza jucaus naratiunea, in centrul povestii se afla individul si viata cotidiana a acestuia, in plan secund fiind relatia acestuia cu un anumit ideal. Fie ca este vorba de o relatia speciala dintre Valentine si judecator in Rosu, sau de inegalitatea din relatia lui Karoll cu Dominique in Alb, regizorul creeaza situatii si personaje rupte din realitate, care se lupta sa impace viata de zi cu zi cu miturile sau ideile abstracte. Kieslovski a reusit prin filmele sale sa traduca prin vietile personajelor dileme cu care omul de rand se confrunta in fiecare zi. Kieslowski a avut o viata zbuciumata in Polonia si a aflat inca din copilarie ca “viata inseamna mai mult decit lucrurile materiale pe care le poti atinge, sau cumpara de la magazin”. Un student nu prea entuziasmat, el a vrut sa inceapa cit mai repede o cariera, sI nu sa-si iroseasca viata prin scoli. Astfel, tatal sau l-a sfatuit sa se inroleze in regimentul local de pompieri. Scurta, dar dificila, cariera de pompier i-a aprins,insa, adolescentului Kieslowski dorinta de studiu. S-a inscris l-a Colegiul de Tehnicieni de Teatru, unde s-a indragostit de arta dramatica . A vrut apoi sa urmeze cursurile scolii de Film pentru a deveni regizor, dar a picat examenul de admitere de doua ori la rind. In acest timp, s-a infometat sI s-a prefacut ca este instabil psihic pentru a evita serviciul militar, care-I aducea aminte de viata stricta din timpul scolii de pompieri. Dupa a treia incercare, a fost admis la scoala de Film Lodz, scoala cunoscuta pentru programa liberala, unde au studiat sI alti mari regizori polonezi, ca Andrzej Wajda sau Roman Polanski, regizori cu care avea sa colaboreze in viitor. Regizorul s-a trezit implicat in studentie in demonstratii de strada, reprimate violent de comunisti. “De doua ori in viata mea mi-am incercat mina in politica sI de ambele datI am iesit prost. Prima data am participat la o greva astudentilor. Am aruncat cu pietre si am fugit de militie”, a spus Kieslowski referitor la “implicarea” sa in politica. Cenzurat la singe de comunisti pentru filmele sale care criticau realitatile sociale sI obligat sa renunte la film cind in Polonia a fost instaurata Legea Martiala, Kieslowski s-a vazut nevoit sa supravietuiasca lucrind ca taximetrist , dar si-a dat seama repede ca nu poate face fata unei astfel de slujbe. Cand Legea Martiala s-a mai relaxat, Kieslowski s-a reapucat de film, de aceasta data cu orientare mai putin politica. “Nu conteaza daca traiesti intr-o tara communista, sau intr-una capitalista. Intrebarile sunt aceleasi: Care este adevaratul sens al vietii? De ce trebuie sa ma scol dimineata din pat?” Cunoscut pentru aversiunea sa, pentru cinematografia comerciala si in special fata de regizorii atotcunoscatori, ironicul sI pesimistul Kieslowski a fost foarte dezamagit cind juriul de la Festivalul de la Cannes din 1994 a acordat premiul Palme D’Or filmului Pulp Fiction al lui Quentin Tarantino, si nu filmului sau Rosu, ultima parte a trilogiei Trei Culori, difuzat la Pro Cinema pe 19 ianuarie. “Cinematografia si-a pierdut importanta. Pana in anii ’80 filmele contau”, a declarat Kieslovski dupa festival. “Pentru ca toata lumea lupta impotriva sistemului comunist, era usor pentru noi sa spunem povesti pe care publicul sa le inteleaga. Acum, publicul nu mai stie ce vrea sa vada, iar noi nu mai stim ce vrem sa spunem”. Dupa acest esec, in viziunea lui, regizorul a hotarit sa se retraga si sa-sI petreaca timpul facind ceva construtiv: sa se joace cu colectia sa de . La mai putin de doi ani de la anunt, regizorul polonez moare la Varsovia in timpul unei operatii pe inima. Nominalizat la Oscar in 1995 pentru regia sI scenariul filmului Trei culori: Rosu, cu un Urs de Argint la Festivalul de la Berlin pentru Alb in 1994, nominalizat la pentru Albastru si cu un lung palmares de alte premii internationale, Kieslowski a ramas in istoria cinematografiei ca unul dintre cei mai emotionanti regizori. Un articol din presa internationala spunea la cativa ani dupa eveniment ca “o data cu Kieslovski a murit si un anume gen de cinema. Perspectiva calma, plina de compasiune asupra dilemelor in fata carora sunt puse personajele sale, l-a facut pe acesta cel mai umanist dintre regizorii de film. Oamenii s-au simtit aproape de el prin filmele sale”. Daca vrei sa afli mai multe si sa fii la curent cu ce au mai facut vedetele din lumea filmului, aboneaza-te la Newsletterul Cinema.acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Top

Cauta-ti perechea