Preşedintele Traian Băsescu a transmis preşedinţilor celor două Camere ale parlamentului o scrisoare în care îi informează că doreşte ca referendumul pentru introducerea votului uninominal să fie organizat în a doua parte a lunii martie. „Aşa cum i-am informat pe membrii parlamentului cu ocazia mesajului adresat în şedinţa comună a celor două Camere din data de 14 februarie 2007, vă consult cu privire la organizarea, în partea a doua a lunii martie 2007, a unui referendum naţional consultativ cu privire la introducerea votului uninominal pentru alegerea membrilor parlamentului, începand cu următoarele alegeri", se arată în scrisoarea şefului statului. Acesta mai precizează că doreşte să solicite „poporului" să se exprime cu privire la acest subiect în baza articolului 90 din Constituţie şi a articolului 11 din Legea 3/2000 privind organizarea referendumului. Potrivit unui comunicat al Direcţiei de relaţii publice a Camerei Deputaţilor, solicitarea lui Băsescu va fi luată în discuţie de Birourile Permanente ale celor două Camere ale parlamentului. Preşedintele Camerei, Bogdan Olteanu, a anunţat că parlamentul va decide săptămana viitoare ce răspuns va da şefului statului. După ce va primi hotărarea parlamentului, Traian Băsescu va semna decretul de convocare al referendumului. Scrutinul uninominal nu rezolvă toate problemele Discuţiile pe tema introducerii scrutinului uninominal au la origine preferinţa decidenţilor poli- tici pentru unul dintre cele trei mari sisteme electorale - proporţional (cazul Romaniei), majoritar (cazul Marii Britanii) şi mixt (cazul Italiei). Sistemul proporţional poate îmbrăca însă mai multe forme, inclusiv pe cea uninominală. Mai exact, procedura cu liste deschise şi cea cu liste blocate. De pildă, în ţara noastră, în anii 1919, 1920 şi 1922, cetăţenii şi-au ales un număr de candidaţi, stabilit în prealabil, de pe mai multe liste, făcandu-şi, practic, propria listă. După alte formule, votanţii sunt liberi să claseze candidaţii aşa cum vor, pe lista partidului pentru care au optat. În schimb, potrivit specialiştilor în materie, s-a creat falsa impresie că în cadrul sistemului electoral majoritar, de tip uninominal, se personalizează relaţia ales-alegător. De fapt, miza problemei o reprezintă formula de guvernare care va rezulta în urma scrutinului - consensuală, adică negociată în parlament, sau monocoloră, impusă la urne din aplicarea principiului "caştigătorul ia totul". Cristian Preda : „Sunt adeptul unui sistem proporţional corectat" Termenul "uninominal" defineşte un tip de circumscripţie, şi nicidecum o formulă de vot, a ţinut să precizeze Cristian Preda, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti. El s-a declarat adeptul unui sistem electoral proporţional, care să plece de la o corecţie a sistemului existent în ţara noastră. "Proporţionalul exprimă, într-o măsură mai apropiată de realitate, preferinţele cetăţenilor cu drept de vot. Majoritarul permite conturarea unei majorităţi politice direct de la urne. Trebuie să ştim ce vrem: o guvernare consensuală, căreia îi este specific sistemul proporţional, sau o guvernare monocoloră, specifică sistemului majoritar", a explicat Cristian Preda. El a accentuat faptul că sistemul proporţional este preferabil în cadrul societăţilor omogene cultural, cum este a noastră, unde nu există clivaje. Alexandru Radu: „Reforma electorală trebuie să înceapă în cadrul partidelor" În Romania este utilizat sistemul proporţional, care asigură o reprezentare mai bună a electoratului la nivel parlamentar, evitandu-se, de pildă, ca un partid ce a strans doar 40% din voturi să obţină 60% din mandate, spune vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Alexandru Radu. "Avantajul sistemelor majoritare este că generează majorităţi solide, însă cei care au întrunit cele mai multe voturi iau totul, rămanand astfel nereprezentată o parte a populaţiei. Este un sistem oarecum inechitabil. Parlamentul este făcut să reprezinte mai multe segmente sociale", ne-a declarat Alexandru Radu. "Noi am vrea, de fapt, să putem decide asupra candidaţilor pe care partidele îi promovează. Trebuie să înţelegem că reforma electorală trebuie să înceapă în cadrul partidelor, de pildă prin organizarea de alegeri interne ", a arătat profesorul Alexandru Radu. Excepţia de la regula europeană Marea Britanie şi Franţa sunt singurele state din Europa care întrebuinţează exclusiv votul uninominal ca mod de scrutin la alegerea parlamentului. În paralel, doar Albania mai alege parlamentul prin scrutin majoritar uninominal, 100 din cei 140 de deputaţi fiind aleşi prin acest procedeu. Majoritatea ţărilor europene preferă să combine acest sistem cu cel proporţional, pe listă, cazul Germaniei, Macedoniei, Lituaniei şi Ungariei. Irlandezii reprezintă un caz particular, adoptand un mecanism de vot care combină scrutinul nominal cu reprezentarea proporţională, prin aşa-numitul vot unic transferabil. Experienţa a demonstrat că votul uninominal favorizează partidele mari în detrimentul celor mici şi crearea unor guverne monocolore, dar stabile, cazul Franţei. În Anglia, aplicarea votului uninominal a condus la înregistrarea unei tradiţii inedite de segregaţionism zonal: unele regiuni produc numai aleşi conservatori, în timp ce altele nu dau decat parlamentari de culoare laburistă.