Cine este cel care conduce azi Romania? La aceasta intrebare ne-a raspuns inca din 1998 insusi Nicolae Vacaroiu , intr-o carte aparuta la editura lui Voiculescu. O carte complet necunoscuta capata acum o importanta politica deosebita, dupa ce autorul ei a devenit presedinte interimar al Romaniei. „Consider cea mai mare gafa din perioada de tranzitie desfiintarea CAP-urilor“. Acesta este unul dintre citatele cartii „scrise“ de Nicolae Vacaroiu. De fapt, n-a scris-o el, ci un ziarist vilcean care i-a luat un interviu-fluviu. Volumul a fost publicat in 1998, la Editura Intact a lui Dan Voiculescu. In carte, Vacaroiu face afirmatii naucitoare. El mai sustine ca guvernul CDR din 1998, condus de Radu Vasile, a facut o greseala uriasa cind a decis „scoaterea din functie, pe acuze nesemnificative, a celui mai bun bancher in domeniul valutar, Bancorex“. Vacaroiu recunoaste, fara sa vrea, si faptul ca Viorel Hrebenciuc, pe atunci secretar general al Guvernului, intervenea pentru acordarea unor credite. Intr-o carte aparuta in 1998, actualul presedinte interimar al Romaniei regreta disparitia Bancorex si a CAP-urilor. Trecusera deja doi ani de cind isi incheiase mandatul de prim-ministru, cind Nicolae Vacaroiu a ales sa vorbeasca despre propriul lui trecut intr-un interviu-maraton publicat in cartea „Romania, jocuri de interese“. Volumul a aparut la editura lui Dan Voiculescu - Intact. Nicolae Vacaroiu afirma ca una dintre gafele uriase ale guvernului CDR din 1998, condus de Radu Vasile, a fost „scoaterea din functie, pe acuze nesemnificative, a celui mai bun bancher din domeniul valutar, Bancorex“. Una dintre cele mai importante banci comerciale din Romania, Bancorex s-a prabusit in anii 1997-1998, in urma unui scandal financiar generat in principal de acordarea unor credite preferentiale. L-a dat de gol pe Hrebenciuc Vacaroiu spune ca, pe vremea lui, Bancorex avea un contract de credite preferentiale cu Guvernul (cu o dobinda de 27%), dar preciza ca nu stie ca vreunul dintre membrii fostului sau cabinet sa fi luat un astfel de credit. „Astfel de practici sint curente in lumea intreaga“, adauga Vacaroiu. In carte, Vacaroiu recunoaste, fara sa vrea, si faptul ca Viorel Hrebenciuc, pe atunci secretar general al Guvernului, intervenea pentru acordarea unor credite. Intrebat despre acuzatiile care i se aduceau lui Hrebenciuc, Vacaroiu s-a enervat: „Dar in ce sens spuneti ca a intervenit Hrebenciuc? A intervenit el cu scopul de a i se acorda un credit lui Viorel Paunescu, pentru a deveni majoritar la Bankcoop? A pus Hrebenciuc mina pe telefon si a ordonat astfel de credite? Avea o astfel de putere? Cred ca se exagereaza. In cel mai rau caz, punea mina pe telefon si il ruga pe presedintele bancii sa-l primeasca pe un solicitant de credite“. Isi da seama ca s-a dat de gol si, in incercarea de a drege busuiocul, face o gafa si mai mare: „Astfel de telefoane se dau de catre aproape toti cei care ocupa functii in stat. Sa facem distinctie intre a ruga, a cere, a ordona si a obliga“. Nostalgia CAP-urilor O alta greseala, „cea mai mare gafa“ postdecembrista de fapt, in opinia lui Nicolae Vacaroiu, a fost „desfiintarea CAP-urilor“. „CAP-urile reprezentau proprietatea privata sub forma obsteasca (?! – n.r.) si, neexistind dictatura care sa impuna preturi absurde, alta ar fi fost soarta agriculturii“, spune Vacaroiu in carte. El sustine ca „nu taranii au cerut pamintul inapoi“ si ca acesta s-a dat in urma unor presiuni externe si ale unor partide din Parlament. „Ne-am trezit cu cinci milioane de proprietari“, mai spune Vacaroiu. Tot gafa este, in opinia lui, si desfiintarea platformelor industriale, „fara a pune nimic in locul lor“. De la Comitetul de Stat al Planificarii Povestea lui Vacaroiu incepe la Comitetul de Stat al Planificarii (CSP). „Am fost repartizat la CSP si dat pe mina unui director de resort de la finante-credit, care, retineti, nici macar nu era membru de partid“, povesteste Vacaroiu. CSP este una dintre institutiile fundamentale ale Romaniei comuniste. De altfel, singurii consilieri pe care Vacaroiu i-a adus la Cotroceni sint doi dinozauri comunisti: Alexandru Stanescu, fost ministru adjunct la Industriilor din timpul lui Ceausescu, si Ghiorghi Prisacaru, fostul sef de cabinet al ultimului premier comunist, Constantin Dascalescu. Reamintim ca, in decembrie 2006, presedintele Traian Basescu a condamnat comunismul. Ieri prieteni, azi inamici Nominalizarea lui Nicolae Vacaroiu pentru functia de prim-ministru in 1992 a fost sustinuta de Theodor Stolojan. Vacaroiu spune ca Stolojan („cu care eram prieten foarte bun“) a fost singurul care a crezut in el. „Daca ei te pun pe tine si cred ca te sacrifica, se insala, fiindca tu vei ramine la guvernare patru ani“, i-ar fi spus Stolojan inainte de investire. De altfel, Stolojan l-a sustinut pe Vacaroiu constant. Povesteste Theodor Stolojan: „La vremea aceea (1991-n. red.), s-a facut o reorganizare in Ministerul Finantelor. Am avut senzatia ca i s-a facut o nedreptate. Il stiam de multa vreme. Dinsul a lucrat multa vreme in Comitetul de Stat al Planificarii. Era un om care cunostea economia socialista si marginalizarea sa mi s-a parut o atitudine incorecta. Am vorbit cu cei de la Finante si i-am rugat sa repare aceasta situatie. Domnia sa a fost numit ulterior seful creditelor de comert exterior , daca imi aduc bine aminte“.