Toata suflarea scolara s-a bucurat vineri de inceputul unei noi si lungi vacante de vara. Elevii, mai mici sau mai mari, s-au bucurat nespus ca au terminat cu sacaiala sculatului de dimineata si a temelor inutile date de profesorii care vor sa faca pe durii. Aceasta bucurie s-a manifestat in diverse moduri, mai mult sau mai putin excentrice. Multi dintre ei au preferat terasele, la una sau doua beri baute pe ascuns de ochii parintilor, iar altii au simtit placerea de a se aduna in grupuri, in jurul unui chiosc stradal, pe langa o masina cu boxe puternice, vibrand la versurile profunde ale manelistilor, si care, in fericirea nemarginita a unui nou inceput de lenevire, calcau tantosi, ca sa simta strivirea pe presuri din coji cu seminte scuipate direct pe trotuar . Trecand pe langa ei si auzind fara sa vreau dialogurile mai mult sau mai putin deochiate, am ramas surprins de o remarca, aprobata in unanimitate . “Ce ne facem de luni? In vacanta asta o sa ne plictisim de moarte.

Continuarea in Gardianul