La sase luni de la aparitia subiectului votului uninominal, parlamentarii sunt nevoiti sa-si recunoasca neputinta. Nu au reusit sa convina decat asupra catorva principii, iar varianta agreata teoretic de PNL-PSD-PD zace in sertarele Comisiei de cod electoral . Prin taraganarea si chiar blocarea dezbaterilor, parlamentarii lasa practic deschisa "usa" referendumului propus de presedintele Basescu. Dupa avalansa de declaratii exagerat de optimiste de la sfarsitul sesiunii parlamentare, alesii sunt nevoiti sa infrunte realitatea: problema votului uninominal nu face obiectul unei sesiuni extraordinare. Constatarea a fost facuta chiar de presedintele Camerei Deputatilor, liberalul Bogdan Olteanu. De la malul Marii Negre, din statiunea Eforie Nord, seful deputatilor a fost nevoit sa admita nu doar ca parlamentarii nu vor fi deranjati din vacanta ramasa, ci si ca, de fapt, nu exista nici un proiect de lege pe care acestia sa-l dezbata. "Conform procedurii, daca exista un raport al Comisiei de cod electoral, acesta se trimite Senatului ca prim organ sesizat. Din cate stiu eu, pentru ca am vorbit cu domnul Vacaroiu, nu exista o sesiune extraordinara la Senat pentru ca nu exista proiectul", a declarat Olteanu, adaugand ca nici Camera Deputatilor nu are programata vreo sesiune extraordinara, astfel ca alesii se vor intoarce la lucru de-abia pe 3 septembrie. Dezbaterile in Comisia de cod electoral au fost suspendate sine die in urma cu aproximativ o luna ca urmare a neintelegerilor dintre reprezentantii PNL, PSD si PD. Adica, exact partidele care au anuntat, pe la sfarsitul lui iunie, ca imbratiseaza proiectul de lege al Asociatiei Pro Democratia privind introducerea votului uninominal. Cand s-a trecut insa la discutii concrete, dezbaterile s-au impotmolit, iar bunele intentii trambitate pana atunci s-au stins incet, incet. In timp ce unii social-democrati din Comisia de cod electoral s-au dezis repede de proiectul APD si au inceput sa-si sustina propriile variante legislative, s-au intetit atacurile, partile acuzandu-se reciproc ca nu doresc introducerea votului uninominal si, implicit, reformarea clasei politice. In cele din urma, in lipsa unei intelegeri la nivel de sefi de partid, membrii Comisiei de cod electoral au plecat linistiti in concediu, fara a se sinchisi prea mult de termenele stabilite initial pentru adoptarea legii sau de declaratiile triumfaliste facute nu cu mult timp in urma. In comisie, senatorii si deputatii nu au reusit sa convina decat asupra a doua principii din cele noua stabilite initial, si anume sa fie un sistem de vot mixt prin compensare. Dezbaterile s-au blocat insa cand s-au apucat sa discute in ce mod sa se realizeze compensarea: catre candidatii clasati pe locurile doi si trei in alegeri (varianta APD) sau pe lista de partid (modelul german). Social-democratii au sustinut initial proiectul APD, prin vocea deputatului Victor Ponta. Cand colegii din comisie au inceput sa argumenteze in favoarea altor variante, Ponta a decis sa se retraga. "M-am retras din comisie pentru a da un semnal ca am si cuvant, si obraz. Nu vreau sa iau parte la smecheriile unor partide din acea comisie", si-a explicat Ponta gestul. In locul sau, PSD l-a desemnat pe vicepresedintele Senatului, Doru Ioan Taracila . Posibilitate Un eventual referendum pentru introducerea votului uninominal ar putea fi organizat, cel mai probabil, o data cu alegerile pentru PE, adica la inceputul lunii decembrie. Deocamdata, seful statului nu a avansat vreo data si nici nu a mai facut referiri la oportunitatea unui asemenea demers. PRINCIPII Pe langa modul de redistribuire a jumatate dintre mandate, membrii Comisiei de cod electoral ar trebui sa mai convina asupra numarului de mandate si a pragului electoral. In varianta APD, numarul alesilor ar fi scazut cu aproximativ 10%: 308 deputati si 120 senatori, in loc de 332 si, respectiv, 137. Asumarea raspunderii sau referendum? Introducerea votului uninominal a devenit subiect pentru clasa politica romaneasca in urma cu circa sase luni, dupa ce presedintele Traian Basescu si-a anuntat intentia de a convoca un referendum pentru a vedea in ce masura romanii isi doresc reformarea sistemului electoral. Incurcandu-se in proceduri si propriile regulamente, parlamentarii au ezitat pret de 15 saptamani sa dea un raspuns, fie el si formal, sefului statului, in paralel intrecandu-se in declaratii de genul "referendumul nu este oportun pentru ca noi, toti, dorim vot uninominal". Singurii care s-au opus transant ideii inca de la inceput au fost PRM si UDMR. Sub presiunea organizarii unei consultari populare, premierul Tariceanu a chemat partidele politice la consultari, pentru a anunta, la finalul discutiilor, ca proiectul va fi dezbatut "toata vara", urmand a fi adoptat de Senat la inceputul lui septembrie. Ulterior, la inceputul lunii iulie, Tariceanu a declarat ca ar fi "o solutie" ca Executivul sa-si angajeze raspunderea pe votul uninominal. Afla care sunt cele mai importante stiri ale zilei intr-una dintre cele mai bune selectii de informatii. Aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale al Acasa.ro