Fara titlu olimpic la sporturi de echipe, Romania mizeaza pe ultimul asalt al unei generatii exceptionale din handbalul feminin.
 
Cauzele socio-istorice si natura individualist- egoista a pasnicilor iubitori ai mitului mioritic ne-au scutit periodic de victorii in finale olimpice la sporturi de echipa. Nu suntem in situatia privilegiata a fostilor iugoslavi, a caror destramare a insemnat pentru disciplinele cele mai indragite dupa fotbal nimic mai putin decat multiplicarea la varf a candidatelor la medalii. Ultima dovada, tanarul stat muntenegrean a disputat si a castigat finala europenelor de polo, cu Serbia. Noi respiram rar la acest nivel si doar prin intermediul handbalului. In ultimii ani inca si mai specific - cel feminin.

Cladita din rivalitatea interna a doua echipe cu veleitati europene si nume ruginite in lingvistica, cu rafinamente de limbaj postindustrial comunist - Oltchim si Rulmentul -, echipa noastra feminina va fi portdrapelul sperantei olimpice la Beijing.

Si asta nu numai pentru ca cea desemnata sa-i fie capitan in China va fi si in fruntea delegatiei cu tricolorul in parada. Culoarul pana la semifinala este aproape conturat de tragerea la sorti a grupelor olimpice. Adversara cea mai redutabila din prima faza va fi Norvegia, in compania careia fetele lui Tadici au jucat saptamana trecuta trei amicale tari la Cluj incheiate cu o linie echitabila. O victorie, un egal si o infrangere contra campioanei europene en titre ne pun in situatia sa speram ca jucam pentru podium.

Mai departe depindem doar de momentul si conjunctura in care vom intalni divizia de tancuri a lui Trefilov. Tadici este intr-o pozitie sensibila. Il apara argintul de la Mondialele din 2005, dar il acuza momentele de slaba inspiratie tactica si furiile platite cu eliminari, care ne-au adus deseori in situatia de a juca finalurile fierbinti in inferioritate numerica.

Pozitia antrenorului roman este subrezita si de conflictul mocnit cu fostele sale eleve de la Valcea si indeosebi cu liderul Hutupan, conflict care, de altfel, l-a si pus in situatia de reziliere a contractului cu Oltchim. E adevarat ca asta ii aduce un plus de obiectivitate in preferintele de selectie referitor la brasovence si la clujence, dar colericul antrenor ramane un punct esential slab in economia unei echipe care are un asemenea obiectiv olimpic. Sigur ca e firesc ca el sa implineasca un ciclu de patru ani in care intr-adevar Romania a contat in ierarhii, dar nu e mai putin adevarat ca Tadici are nevoie sa lase in tara ranchiunele personale si sa-si fructifice unica sansa de a lasa urme adevarate in istorie.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro