Avangardistul mitropolit Corneanu nu a avut curajul de a-si asuma pana la capat gesturile publice spectaculoase.
 
Cand marturisea, la scurta vreme dupa Revolutie , ca a colaborat cu Securitatea, mitropolitul Corneanu si-a atras un capital de simpatie pe care alti ierarhi nu au reusit sa-l castige in intreaga cariera. Slabiciunea pe care o manifestase fata de regimul comunist , turnatoriile propriu-zise au palit in fata marturisirii publice, unanim apreciata ca una de curaj extrem. Mitropolitul nu doar ca a ramas in aceeasi functie in care este din 1962, dar, in perceptia publica, a devenit „figura luminoasa “ a Sinodului.

Autodenuntul sau a fost intregit de un alt gest avangardist pentru BOR: retrocedarea imediata a tuturor bisericilor greco-catolice intr-o vreme in care in Ardeal comunitatile ortodoxe incepusera sa darame vechi lacasuri de cult.

Continurea in Cotidianul