Trei persoane fizice au determinat Curtea Constitutionala sa decida ca dezincriminarea insultei si calomniei au fost neconstitutionale, pentru ca a lasat in aer procesele aflate pe rol. Curtea Constitutionala a decis, in urma cu o luna, ca abrogarea articolelor de lege prin care insulta si calomnia erau considerate infractiuni este neconstitutionala. Sentinta a fost data acum o luna si inca nu a fost motiva-ta, prin urmare nu se cunosc motivele pentru care judecatorii au gasit neconstitutionale prevederile articolului din noul Cod penal , care dezincrimina cele doua infractiuni. Curtea a luat aceasta decizie dupa ce a fost sesizata de trei instante, care au cerut judecarea exceptiei de neconstitutionalitate in trei procese diferite. Intr-unul dintre ele, Mihaela Mirza, fost sef al Corpului de Control al Primariei din Timisoara, l-a dat in judecata pentru calomnie pe deputatul PLD Viorel Oancea. „Am facut publice afacerile dumnealui cu regia locala de transporturi si el m-a facut in toate felurile intr-o conferinta de presa. L-am dat in judecata pentru calomnie“. Mirza spune ca se judeca cu deputatul Oancea de trei ani, din 2004, iar procesul s-a tot lungit pe vicii de procedura. „Nu reuseam sa obtin o sentinta definitiva. Intre timp s-au abrogat infractiunile de insulta si calomnie. Nu mai puteam sa actionez in civil pentru ca depasisem termenul de prescriptie. Atunci, la ultimul termen, avocatul meu a invocat Constitutia“. Avocatul Florin Covaci ne-a explicat ca a invocat articolele din Constitutie referitoare la liberul acces la justitie. „Nu poti sa abrogi ceva fara sa-mi dai ceva in loc. Noi nu mai aveam nici o cale de atac , in penal nu mai puteam continua, iar in civil era tirziu pentru a introduce actiunea. Ni s-a blocat astfel accesul la Justitie“, a declarat Covaci. Cu toate acestea, decizia Curtii Constitutionale nu reincrimineaza automat insulta si calomnia. APADOR-CH a remis ieri un comunicat in care reaminteste ca, potrivit legii privind tehnica legislativa, „nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna in vigoare actul normativ initial“. In acest caz, vechiul Cod penal joaca rol de act normativ initial, noul Cod penal joaca rol de abrogare, iar decizia Curtii Contitutionale, pe cel de abrogare a abrogarii. Diana Calinescu, director executiv la APADOR-CH, spune ca singura solutie este emiterea, de catre Parlament, a unui nou act normativ. „Insa nu este nevoie ca Parlamentul sa preia automat decizia Curtii si sa reincrimineze cele doua fapte. Pot fi gasite si in sfera civila destule mijloace de a apara reputatia si demnitatea cetatenilor“, spune Diana Calinescu.