210 comandanti de inchisori comuniste vor fi cercetati penal intr-unul dintre cele mai complexe dosare pe care le are in lucru Parchetul Militar, dupa o cercetare a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. Circa 800 de fosti comandanti de inchisori comuniste, colonii si lagare de munca, precum si alti responsabili pentru represiunea ce s-a produs in inchisori intre martie 1945 si decembrie 1989 au fost identificati de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania (IICCR). Dintre cele 800 de persoane, 210 au fost deferite marti justitiei, cu probatorii facute in baza documentelor din Arhiva Administratiei Nationale a Penitenciarelor. „Cei 210 sint in viata, potrivit verificarii pe care am solicitat-o recent la Evidenta Populatiei, desi exista sanse, ca si in cazul listelor electorale, sa se fi strecurat erori“, spune Stejarel Olaru, director la IICCR. Actiunile lor represive se incadreaza in categoria infractiunilor contra pacii si umanitatii, considera reprezentantii IICR. „Sint acuzati ca au folosit sistemul de detentie ca principal instrument de realizare a politicii de extremism social pentru categorii largi de persoane“, spune Andrei Muraru, seful Biroului de Cercetare in Arhive din cadrul IICCR. Infractiunile cu pricina sint sanctionabile atit potrivit art. 357 din Codul penal actual, cit si legislatiei in vigoare in momentul comiterii lor. „Faptele lor pot constitui si obiectul unor infractiuni distincte, cum ar fi omorul deosebit de grav“, subliniaza Stejarel Olaru. Numele celor 210 nu au fost facute publice din cauza ingradirilor pe care le impune legea cu privire la datele cu caracter personal. Cercetatorii au spus totusi ca cel mai virstnic dintre ei are 99 de ani, iar cel mai tinar 44 si au prezentat pe sapte dintre ei, a caror identitate este deja publica. Este vorba despre Aurel Vasile Rus (care a fost printre altele ofiter de serviciu prim-operativ la colonia de munca Periprava, colonel in 1989), Dumitru Scripa (seful Biroului de Reeducare din Directia de Munca, loctiitor politic la Colonia de Munca Castelu, comandant al Coloniei miniere de la Cavnic, comandant al Penitenciarului Tecuci), Gheorghe Iuliu Sebestyen (loctiitor politic la Penitenciarul Satu Mare), Florian Cormos (comandant al Coloniei de Munca Galesu Cernavoda), Constantin Cimpoiesu (comandant, succesiv, al penitenciarelor din Suceava si Botosani), Constantin Teodor Rautu (loctiitor politic, succesiv, la penitenciarele din Suceava, Galati, Gherla), Iosif Ion Ficior (anchetator la Serviciul de Contrainformatii al Armatei, sef al Sectiei anchete, comandant al lagarului Poarta Alba, comandant al Penitenciarului Suceava). Marius Oprea , presedintele IICCR, spune ca, dupa Revolutie, unii dintre cei 210 acuzati au continuat sa activeze in acelasi domeniu sau in domenii conexe, de unde s-au si pensionat. „Criminalii nazisti sint si azi cautati prin junglele Argentinei, iar criminalii comunisti sint aici, linga noi, au vile linga noi“, a punctat Oprea. Demersul IICCR se doreste in primul rind unul de ordin moral, ca „un act de recunoastere fata de victimele comunismului“, fie ca e vorba de elitele din diverse domenii, fie ca e vorba de simpli tarani a caror viata a fost distrusa de sistemul concentrationar. Potrivit datelor din arhiva la care au avut acces cercetatorii IICCR, numarul victimelor celor acuzati se ridica la aproximativ 90.000. Cifra a fost reconstituita dupa fisele de penitenciar ale celor inchisi sau morti in cele 44 de penitenciare principale si in cele 72 de lagare de munca fortata destinate detinutilor politici. Multi altii au fost inchisi fara procese si fara sa li se intocmeasca acte de detentie.