Dupa aderarea la UE, institutiile anticoruptie din noile state membre sunt marginalizate si lasate fara puteri, cele mai spectaculoase cazuri fiind cele ale Romaniei si Bulgariei scrie revista britanica The Economist .

"Pentru oficialii corupti din Europa Centrala si de Est, rareori viata a fost mai buna. Aderarea la UE a produs mari si tentante rezerve de bani publici, numai buni de a fi furati. Iar institutiile anticoruptie din regiune se dovedesc a fi stirbe, marginalizate sau pur si simplu infrante", potrivit The Economist.

"Cele mai mari probleme sunt in Romania si Bulgaria, cele mai noi state UE, ale caror aparenta inabilitate sau lipsa de vointa de a combate coruptia la nivel inalt a dus la atentionari publice acerbe de la Bruxelles", continua publicatia britanica.

"Inainte de aderare, guvernele erau monitorizate atent. Acum, lupta anticoruptie nu mai este o prioritate", comenteaza Drago Kos, presedintele GRECO, o organizatie anticoruptie afiliata Consiliului Europei.

"Europenizarea elitelor politice a fost considerata in mare parte ca un lucru de la sine inteles", explica Alina Mungiu-Pippidi .

Cele mai spectaculoase cazuri privind abandonarea eforturilor anticoruptie sunt in Balcani, mai ales in Romania si Bulgaria, considera The Economist. "La nici trei luni dupa ce a aderat la UE in 2007, Guvernul roman a dat-o afara pe Monica Macovei, un ministru ferm care a atacat frontal fenomenul coruptiei. Succesorul ei a incercat sa-l concedieze pe procurorul care ii cerceta pe sponsorii sai politici.

Actualul ministru este un fost avocat al Gazprom. Obstacole procedurale au blocat toate cazurile de coruptie la nivel inalt. Investigarea fostilor ministri necesita acum aprobarea Parlamentului, trimitand fiecare caz inapoi la punctul de plecare. Desi Romania are cel mai prost scor din UE in indicele Transparency International , Guvernul pare mai degraba determinat sa-si atace criticii decat coruptia", apreciaza The Economist.

"Bulgaria, de asemenea, prefera vorbele in locul actiunii. Multiplele agentii anticoruptie sunt prost coordonate sau nici macar nu functioneaza", arata analiza revistei britanice. "Agentii inventate special nu pot compensa un sistem judiciar plin de procurori si judecatori escroci, timizi sau neexperimentati", mai scrie The Economist, dand exemplul Poloniei.

"Combaterea coruptiei functioneaza doar daca administratia publica este simplificata pana la punctul in care luarea de mita devine nenecesara sau extrem de suspecta. Acesta a fost secretul succesului in Estonia, probabil cea mai curata tara din regiune. Dar majoritatea statelor esteuropene trebuie inca sa-si reformeze birocratiile care ofera multe oportunitati intermediarilor ce ofera scurtaturi in schimbul unor beneficii materiale. Pe masura ce competitivitatea sa economica se erodeaza, Europa de Est nu-si mai poate permite o proasta guvernare", conchide The Economist.

Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro