Acordarea autonomiei pe criterii etnice este exclusă în Romania, iar un referendum naţional pe această temă s-ar plasa în afara cadrului constituţional intern, a declarat, ieri, la Budapesta, premierul Călin Popescu Tăriceanu, după şedinţa comună a guvernelor Romaniei şi Ungariei. Tăriceanu a accentuat că pledează pentru conceptul de autonomie locală, în sensul descentralizării administrative. "Nu avem în vedere acordarea autonomiei locale pe criterii etnice (...) La fel de multă autonomie va exista în fiecare zonă a ţării, indiferent de populaţia majoritără de aici", a spus şeful Executivului de la Bucureşti. El a adăugat că etnicii maghiari din ţară se bucură oricum de un statut legislativ aparte, avand deja garantată autonomia culturală. Tăriceanu a mai spus că organizarea unui referendum naţional pe această temă nu ar fi posibilă, întrucat ar încălca Legea fundamentală, potrivit căreia caracterul unitar şi indivizibil al statului roman nu poate fi pus în discuţie. Premierul ungar Ferenc Gyurcsany s-a ferit însă să exprime un punct de vedere tranşant asupra chestiunii autonomiei teritoriale revendicate de aripa radicală a maghiarilor din Romania. "Autonomia nu se dobandeşte şi nu se dă de nimeni. Ea se creează în comun de majoritate şi minoritate . Avem nevoie de acest proces de creaţie, la care ambele părţi trebuie să se raporteze cu responsabilitate", a arătat Gyurcsany. Referindu-se la chestiunea Legii statutului minorităţilor naţionale, aflată în dezbaterea parlamentului de la Bucureşti, primul-ministru ungar a mărturisit că "nu s-a ajuns la nicio concluzie de calitate", după discuţiile dintre membrii celor două cabinete. În schimb, Tăriceanu a spus că nu a existat o dezbatere "precisă" pe această temă şi că actul normativ respectiv este de resortul Legislativului roman. Şeful guvernului de al Bucureşti s-a enervat atunci cand a fost rugat să comenteze o declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu, potrivit căruia la Statut trebuie aduse mai multe amendamente. "Sunt primul-ministru al Romaniei şi nu sunt purtătorul de cuvant al Preşedinţiei", a răspuns Tăriceanu. Înţelegere Manual de istorie romano-maghiară, după 2010 Membrii guvernelor de la Bucureşti şi Budapesta au decis, la şedinţa comună de ieri, constituirea unui grup mixt de istorici , care să elaboreze un volum comun de istorie a Romaniei şi Ungariei. Academiile celor două state vor coordona activitatea experţilor, care vor prezenta în 2010 structura detaliată a lucrării şi abia apoi vor trece la elaborarea conţinutului propriu-zis. Potrivit unui comunicat al guvernului roman, volumul va sta la baza unui manual de istorie, după modelul oferit de Franţa şi Germania.