Guvernul a prezentat ieri Parlamentului pachetul de legi privind reforma proprietatii si Justitiei si acum asteapta sa vada daca va trece testul motiunii de cenzura pe care PSD a anuntat deja ca o va depune luni. Daca motiunea trece, Tariceanu ramine fara post si Romania fara guvernul pe care acesta il conduce.
Asumarea raspunderii a fost umbrita de punerea in libertate a lui Miron Cozma , care a devenit subiectul principal de discutie in Parlament. Premierul a prezentat principalele prevederi ale celor doua proiecte pentru care guvernul isi asuma raspunderea, subliniind ca acestea sint necesare pentru acceptarea Romaniei in UE. In sprijinul demersului guvernamental, Tariceanu a facut referire la recentele avertismente ale Comisiei Europene privind intirzierile in domeniul luptei anticoruptie. Guvernul nu poate face anchete. Aceasta este treaba Justitiei. Daca pina acum Justitia nu a reusit sa combata eficient coruptia, mai ales ca guvernul pe care il conduc nu a mai exercitat nici un control politic asupra ei, inseamna ca deficientele sint din sistem, a argumentat Tariceanu. Cit despre obiectiile PSD privind numarul mare de legi modificate prin acest pachet, Tariceanu a comunicat opozitiei ca reforma nu se cintareste la kilogram sau la legatura, ca la piata , ci se evalueaza prin efectele pe care le genereaza intr-o societate.
Procurorii, numiti de CSM, nu de ministrul Justitiei

Conform noilor legi, procurorii vor fi numiti de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si nu la propunerea ministrului Justitiei. Functiile de conducere, pina la nivelul curtilor de Apel si al parchetelor Curtilor de Apel, vor fi ocupate prin concurs, fara a interveni vreun oficial. Investirea CSM cu raspundere disciplinara (sens in care corpul de inspectori va fi marit), transferul bugetului instantelor la Inalta Curte de Casatie si Justitie, incepind din ianuarie 2008, sint citeva dintre prevederile proiectului de reforma a Justitiei. Membrii CSM vor avea o functie permanenta, spre deosebire de situatia actuala, in care doar presedintele si vicepresedintele au astfel de activitate. In consecinta, au fost introduse noi incompatibilitati, printre care si aceea dintre functiile de conducere din cadrul instantelor si Parchetelor si calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Functia de conducere inceteaza de drept la data la care judecatorul sau procurorul devine membru al CSM. Candidatura pentru CSM va include elemente care sa permita evaluarea calitatilor morale si profesionale ale persoanei. Totodata, au fost eliminate posturile de judecator inspector si procuror inspector, consolidind astfel corpul de inspectie al Consiliului Superior al Magistraturii. Au fost propuse si modificari care stabilesc reguli clare pentru distribuirea aleatorie a cauzelor catre judecatori si pentru continuitatea completelor, astfel eliminind suspiciunile privind potentiale interventii.
Plusuri si minusuri la Legea 10/2001

O prima modificare a Legii 10/2001 include explicit in categoria imobilelor abuziv preluate de regimul comunist si pe cele nationalizate prin decretul 92/1950. Legiuitorul nu a admis insa si un nou termen de repunere pe rol a cererilor de revendicare, tinind cont ca o serie de beneficiari nu au facut notificari din cauza ca respectivul decret nu era nominalizat in lege. O noutate absoluta o reprezinta si enuntul prin care regimul juridic al imobilelor care au apartinut patrimoniului sindical, preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. Noua lege largeste paleta restituirilor in natura, prin includerea imobilelor care in momentul de fata sint ocupate de partide politice, ambasade, scoli, spitale, muzee etc.
Dispozitii pentru imobilele vindute sau privatizate

Legea prevede ca nu se restituie in natura imobilele instrainate cu respectarea dispozitiilor legale. Este vorba in special de cele cumparate de chiriasi prin Legea 112 /1995 si de cele privatizate. Asociatiile de proprietari contesta eliminarea din articol a mentiunii imobile preluate de stat cu titlu instrainate..., caz in care imobilele preluate fara titlu ar fi putut, automat, sa fie restituite in natura, considerindu-se ca nu au apartinut niciodata statului. De asemenea, s-a decis ca imobilele instrainate cu incalcarea prevederilor legale, obiect al unor acte juridice desfiintate prin hotariri judecatoresti definitive si irevocabile, dar pentru care s-a facut notificare, sa fie restituite in natura. La capitolul imobile a aparut si mult asteptata lege care reglementeaza despagubirile, eliminindu-se despagubirile banesti, fiind legiferate doar titlurile ce se vor obtine prin Fondul Proprietatea.
Domeniul funciar: revine vechiul amplasament

Modificarea celor trei legi care reglementeaza restituirile si despagubirile din domeniul funciar repun in drept regula restituirii in natura pe vechiul amplasament. De asemenea, persoanele care fie nu au depus cereri de reconstituire a proprietatii sau au depus, dar le-au fost respinse, sint repuse in termen. Concret, fostii proprietari de terenuri agricole sau paduri pot depune cereri de restituire in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a legii. Cele trei legi, ca de altfel intreg pachetul privind proprietatea, contin sanctiuni foarte drastice pentru autoritatile care tergiverseaza aplicarea legilor sau pe cei care le incalca. De asemenea, dosarele existente pe rolul instantelor vor fi solutionate in regim de maxima celeritate, la legile funciare termenele acordate de judecatori neavind voie sa depaseasca 15 zile, daca partile nu convin altfel. O alta noutate a pachetului legislativ o constituie renta viagera acordata proprietarilor. Cuantumul rentei viagere agricole reprezinta echivalentul in lei a 100 de euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol instrainat si echivalentul in lei a 50 de euro/an pentru fiecare hectar arendat.
Motiune de cenzura PSD

Europa ne cere decit sa implementam ceea ce ne-am asumat, nu ne cere sa recream din nou intreg sistemul de justitie, nu sa recream justitia autoritarismului pe care Basescu il practica cu consecventa de sase luni, a rezumat ieri Mircea Geoana, pentru electoratul de stinga, motivul pentru care PSD va depune o motiune de cenzura impotriva guvernului Basescu. Formularea nu este intimplatoare. Mircea Geoana nu a rostit deloc numele premierului Tariceanu, invocind in schimb de cinci ori pe cel al lui Basescu.

Potrivit vicepresedintelui Titus Corlatean, motiunea ar urma sa fie depusa luni, cind ar urma sa fie citita in plen, si dezbatuta miercuri. Mircea Geoana a evitat ieri sa vorbeasca despre sansele ca motiunea sa treaca, afirmind doar ca face apel la toti parlamentarii care nu agreeaza propunerea guvernului. In principiu, PSD acuza faptul ca modificarea legislatiei in domeniul dreptului de proprietate a fost introdusa pe usa din dos in pachetul de legi pentru care guvernul si-a asumat raspunderea, care va antrena mii si mii de procese. In plus, Geoana critica aservirea Justitiei prin modificarea legislatiei. Geoana nu a vrut sa comenteze insa si asteptarile Bruxelles-ului legate de atacarea marii coruptii, cu explicatia ca nu exista o definitie a marii coruptii.