Premierul le-a aratat pisica celor care ar urma sa se ocupe de organizarea referendumului in teritoriu. Reprezentantii Guvernului in teritoriu au fost avertizati saptamina trecuta de catre premierul Calin Popescu Tariceanu ca ar putea sa-si piarda functiile. „Prefectii, ca toti functionarii publici, isi mentin locurile in functie de performante“, ameninta seful Executivului. Avertismentul nu este deloc intimplator. Prefectii sint direct responsabili in teritoriu de modul in care se va desfasura scrutinul pentru referendum. Primii care au resimtit sageata premierului liberal au fost prefectii desemnati de PD. Asta desi Tariceanu a dat asigurari ca declaratiile sale nu au substrat politic. „Nu exista la nivelul Guvernului intentia de a rezolva aceste probleme pe criterii politice . Ii apreciez pe prefecti exclusiv in functie de performantele lor“, spune Tariceanu. Cu toate acestea, premierul are solutii in cazul in care va dori debarcarea prefectilor ex-democrati. De la 1 ianuarie 2006, institutia prefectului a fost depolitizata, iar prefectii au devenit functionari publici fara apartenenta politica. Totusi, dintre cei 42 de prefecti, 4 au fost desemnati de UDMR, 16 de PD, iar restul de PNL. Potrivit legii, activitatea prefectilor este evaluata in urma unui raport anual de catre o comisie din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative. In urma evaluarii, fiecare prefect primeste un calificativ. Pina acum, singura modalitate prin care prefectii, in calitatea lor de inalti functionari publici, puteau fi schimbati din functie era obtinerea unui calificativ slab. Cu aproximativ o luna in urma, a fost adoptata, insa, o hotarire de guvern care reglementeaza mobilitatea functiei de inalt functionar public . Ceea ce inseamna ca oricind un prefect poate fi trimis intr-o alta functie de inalt functionar public. Inalti functionari publici sint prefectii, subprefectii, secretarul general al guvernului sau secretarii generali ai ministerelor si ai agentiilor guvernamentale. In total sint aproximativ 200 de persoane care formeaza Corpul inaltilor functionari publici. „De acum, prin hotarire a premierului, la propunerea ministrului Administratiei, un prefect poate fi trimis secretar general intr-un minister sau o agentie, si invers. Prima aplicare a mobilitatii a fost mutarea domnului Bolojan de la prefectura Bihor la Secretariatul General al Guvernului“, a explicat liberalul Victor Paul Dobre, secretar de stat in MAI pe relatia cu prefecturile. Tot in aceeasi logica a legii, orice prefect poate fi facut oricind subprefect si invers sau poate fi mutat la o prefectura din alt judet. Cei mai expusi la schimbarea din functie sint in acest moment prefectii furnizati de catre democrati. Secretarul general al PD, fostul ministru al Internelor Vasile Blaga, sustine ca legea mobilitatii trebuia adoptata chiar si cu riscul ca prefectii „democrati“ sa fie inlaturati. „Legea mobilitatii este lucrata de mine inca de la inceputul anului si trebuia data. Este una dintre cele mai importante componente ale descentralizarii si trebuia adoptata chiar cu riscul ca toti prefectii desemnati de noi sa fie schimbati“, spune Blaga. Prefectii desemnati de PD sustin ca nu au simtit pina acum vreo presiune pe functia pe care o detin si spun ca daca li se va cere sa ocupe alt post, o vor face. „Esti numit de premier, el decide. Pina la urma, daca se decide ca trebuie sa te muti, te muti“, spune Ion Cirstoiu, prefectul de Arges. Totusi, el este nemultumit ca nu i s-au spus aceste lucruri cind a acceptat functia. „Aici nu se pune problema daca iti place sau nu. Daca vrei sa ai serviciu, te muti. Daca vrei sa stai acasa, nu te muti“, spune si Marinica Cazacu, prefectul de Ialomita.