Presedintele Comisia prezidentiale de analiza a regimului politic si constitutional din Romania, Ioan Stanomir ( foto ), a prezentat miercuri Raportul acestei comisii, precizand inca de la inceput ca Administratia prezidentiala nu a influentat activitatea acesteia ci a fost garantul exprimarii pluralismului stiintific.

Stanomir a explicat ca, inca din momentul infiintarii sale, comisia a avut un mandat apolitic, fiind alcatuita din reprezentanti de marca din mediul academic care au avut ca misiune radiografierea actualei situatii din domeniul constitutional.

"Membrii acesteia au indeplinit o tripla exigenta: excelenta intelectuala, reprezentarea diverselor scoli de drept public si lipsa unui partizanat politic", a subliniat Stanomir prezentandu-i pe cei doi presedinti de onoare, Matei Dogan si Aurelian Craiutiu, personalitati emblematice din domeniul academic.

Totodata, Ioan Stanomir a precizat ca aceasta comisie nu a avut sarcina redactarii unei noi Constitutii si nici nu s-a substituit Parlamentului in aceasta privinta.

Presedintele, suspendat doar pentru inalta tradare

Comisia propune modificarea mecanismului care se aplica in cazul suspendarii din functie a sefului statului si instituirea unei singure raspunderi in sarcina acestuia si anume cea pentru inalta tradare, informeaza Agerpres.

"Se poate observa ca mentinerea intacta a actualului regim constitutional, la art. 95 si 96, creeaza premisa dubla a unui blocaj constitutional si a unei tensiuni intre votul referendar si ideea moderna de reprezentare. Efectul ultim este, incontestabil, fragilizarea democratiei constitutionale. In plus, se poate mentiona ca, in reglementarea actuala, art. 95 nu are corespondent in niciun text constitutional al unei natiuni membre a Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, eliminarea lui apare ca o forma de europenizare constitutionala", se arata in raportul Comisiei prezidentiale.

"Una dintre lectiile crizei constitutionale din anul 2007 este legata de maniera criticabila in care actuala Constitutie reglementeaza raspunderea sefului de stat. Solutia pe care o da sistemul constitutional romanesc in cazul unui conflict intre Parlament si presedinte este, de fapt, o limita implicita a suveranitatii poporului care, chiar daca si in pofida faptului ca este exercitata de Parlament, ii apartine intotdeauna. O asemenea limitare nu se justifica prin raportarea la felul in care constitutiile democratice, inclusiv cea a Romaniei, se raporteaza la modul in care se manifesta suveranitatea populara. De aici, sentimentul ca intreaga procedura de suspendare din functie a fost una utilizata partizan, cu ignorarea cerintelor minimale ale constitutionalismului", se arata in Raportul de revizuire a Legii fundamentale.

In acest context, Comisia prezidentiala a identificat mai multe solutii, una dintre ele fiind cea care ar implica mentinerea doar a articolului 96 din actuala Constitutie, respectiv punerea sub acuzare initiata de adunari in cazul in care seful de stat se face vinovat de inalta tradare.

Seful statului, judecat de curtea Constitutionala

"O modificare ar putea fi aceea ca seful de stat ar fi putea fi judecat de curtea Constitutionala. Principala motivatie a acestei modificari ar tine de rolul acordat acestui organism, anume acela de gardian al Constitutiei. Fara a face parte din sistemul puterii judecatoresti, Curtea Constitutionala ar putea judeca aceasta infractiune nedefinita penal cu mult mai multa precizie. In acest mod, prin majoritatea calificata ceruta in Parlament la vot si natura instantei de judecata, procedura ar fi una de exceptie legata de maniera in care seful de stat a incalcat indatoririle constitutionale care ii revin", se arata in Raport.