După ce miercuri a spus că nu îşi aminteşte să fi semnat un angajament cu Securitatea, declaraţie reluată şi joi într-un interviu în presa centrală, Muscă a recunoscut, ieri, că a semnat în 1977 un astfel de document. Tot ieri, Dinu Zamfirescu, directorul Institutului pentru Memoria Exilului Romanesc, membru al PNL, fost disident marcant în Franţa înainte de Revoluţie, a făcut noi dezvăluiri despre trecutul familiei Muscă. Dinu Zamfirescu spune că este de notorietate faptul că soţul Monei Muscă, Gavril Muscă, a fost mana dreaptă a Elenei Ceauşescu. Chimist de profesie, Muscă a fost directorul adjunct al IPECHIM, Institutul de Chimie, unde şef era soţia fostului dictator. Alte surse spun că relaţiile dintre Muscă şi Elena Ceauşescu erau foarte apropiate şi de aceea Muscă a primit din partea acesteia mană liberă să înfiinţeze patru institute subordonate IPECHIM. Muscă a recunoscut, recent, că mai mulţi chimişti au lucrat ca "negrii" pentru ca Elena să-şi creeze o imagine de savant important în domeniul chimiei. Zeci de articole au fost semnate cu numele Elena Ceauşescu în presa internaţională de specialitate. De altfel, există mai multe mărturii care indică faptul că activitatea de "savant de renume internaţional" a sinistrei a fost creată artificial, iar aceasta nu a avut niciun merit fiindcă, aşa cum au caracterizat-o foşti membri de frunte ai PCR , era, de fapt, o analfabetă. Despre cei care i-au scris "operele" tovarăşei Ceauşescu, Gavril Muscă afirma că "era în mare măsură un voluntariat ". Într-un interviu publicat, joi, într-un cotidian central, Mona Muscă spune că era foarte bună prietenă cu Mihaela Barlădeanu, soţia fostului lider comunist Alexandru Barlădeanu, care după 1990 a devenit preşedintele Senatului şi unul din liderii marcanţi ai FSN. "Mihaela îmi spunea tot felul de lucruri ce le povestea cu soţul ei şi îmi dădea să-i păstrez tot felul de documente ca să nu le găsească Securitatea", a mărturisit Muscă. Din grupul "celor şase" au făcut parte lideri ai PCR, printre care Silviu Brucan şi Gheorghe Apostol. Alexandru Barlădeanu a făcut parte din grupul care a preluat puterea în 22 decembrie 1989. El a fost considerat un politician cu rădăcinile în epoca stalinistă, care s-a opus reformării Romaniei.