Senatorii din Comisia juridica au rasturnat iar planurile Guvernului, votand ieri limitarea categoriei institutiilor represive care sa fie deconspirate de CNSAS.

Desi limitarea la Securitate ca politie politica nu a fost agreata nici de Claudiu Secasiu, presedintele Consiliului, senatorii puterii si-au dat mana, din nou, cu reprezentantii opozitiei si au decis modificarea unei ordonante emise de propriul guvern.

Amendamentul admis de majoritatea senatorilor juristi a fost formulat de peremistii Gheorghe Funar si Valentin Dinescu. La prima vedere se poate crede ca este vorba de o modificare neimportanta, doar a titlului legii, dar de fapt sunt alterate chiar principiile care au stat la baza conceperii Ordonantei de Urgenta nr. 16/2006, prin care Guvernul si-a propus sa modifice si sa completeze Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica.

PRM propune... coalitia aproba

Senatorii PRM Gheorghe Funar si Valentin Dinescu au propus colegilor ca in titlul legii sa se scrie "accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica comunista" in loc de "accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste".

La prima vedere, intre cele doua formulari exista o diferenta de numai doua vorbe. In fapt insa, prin specificarea Securitatii sunt facute uitate celelalte institutii represive. Printre senatorii care au argumentat in favoarea amendamentului s-a numarat, fireste, si liberala Norica Nicolai.

"Initiatorul si-a propus sa se ocupe doar de perioada comunismului si doar de Securitate", s-a apucat "matusa" sa comenteze intentiile Guvernului.

Cum nici ceilalti reprezentanti ai coalitiei in comisie nu au ripostat impotriva modificarii, limitarea la Securitate ca politie politica a fost pecetluita prin vot: sase "pentru" si doar doi "contra".

Daca principiul precizat in titlul legii se va mentine si in cuprinsul actului normativ, sunt scoase practic de sub incidenta legii Militia, justitia si alte institutii care i-au terorizat pe romani in perioada dictaturii comuniste, adica intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989. Fapt recunoscut si criticat si de presedintele CNSAS, Claudiu Secasiu.

"Nu sunt de acord cu modificarea, pentru ca ea ar restrange notiunea de politie politica doar la Securitate, excluzandu-le pe celelalte. Nu pot fi de acord cu aceasta limitare la Securitate. Tocmai filosofia care a stat la baza ordonantei era mai buna cuprindere a institutiilor represive care au exercitat teroare asupra populatiei si este nedrept sa ne limitam la Securitate, care a fost una dintre ele, e adevarat cea mai importanta, dar nu e bine sa le uitam pe celelalte: Militia, justitia si altele", ne-a declarat Secasiu.

Verificarea, la cerere, a functionarilor publici si a unor cadre didactice

La propunerea CNSAS au fost extinse insa categoriile de persoane supuse verificarilor, la cererea oricarui cetatean roman , a presei, partidelor politice, organizatiilor nonguvernamentale, autoritatilor si institutiilor publice, respectiv a institutiilor de invatamant superior de stat sau private acreditate.

Reprezentantii Colegiului Dosarelor au cerut sa poata fi verificati si membrii CNSAS, si functionarii publici. La aceste categorii au mai fost adaugate, fata de textul ordonantei, persoanele din aparatul propriu al CNSAS si persoanele care fac obiectul OUG nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista. In ceea ce priveste aceasta ultima categorie, presedintele CNSAS a precizat ca sunt vizati doar aceia care beneficiaza de unele drepturi in baza unor titluri pe care le-au obtinut.

"Nu ne-am propus sa verificam categorii de persoane, ci doar pe aceia care detin niste titluri si niste drepturi", le-a explicat Secasiu senatorilor.

In plus, prin introducerea institutiilor de invatamant in categoria celor care pot solicita verificari, se creeaza posibilitatea ca, de exemplu, o anumita universitate sa ceara sa fie "cercetate" unele cadre didactice proprii, precum rectorii, prorectorii, decanii si sefii de catedra.