PNL a răsturnat situaţia în raporturile cu PD şi cu preşedintele Traian Băsescu, acceptand varianta organizării de alegeri anticipate în 2007. În 2005, Băsescu a fost cel care a susţinut alegeri înainte de termen, în timp ce Tăriceanu s-a opus. Propunerea lui Tăriceanu i-a luat prin surprindere pe democraţi, care au refuzat în cadrul reuniunii Alianţei să discute acest subiect. PD a dat impresia că încearcă să caştige timp pentru a cantări situaţia în urma noilor evoluţii. Democraţii au declarat că principala lor preocupare este să asigure stabilitatea politică. Deşi au susţinut ideea organizării anticipatelor din momentul în care Traian Băsescu a lansat această teză, acum grăbirea unui scrutin înainte de termen nu mai este atat de convenabilă pentru preşedinte. În calcul intră nevoia de timp pentru a se asigura consolidarea platformei liberale şi lipsa soluţiilor pentru evitarea balciului politic care ar urma respingerii a două guverne în parlament, condiţie esenţială pentru a se ajunge la anticipate. Tăriceanu a cerut raport de unu la unu pe listele Alianţei şi garanţii că va deţine postul de premier doi ani după anticipate. Liberalii sunt de acord cu organizarea de alegeri anticipate în 2007, dacă PD acceptă un raport de unu la unu pe listele electorale şi împărţirea mandatului de premier, doi ani PNL, doi ani PD, susţin surse din PNL. Decizia a fost luată în urma unei discuţii pe care primul-ministru a avut-o, ieri, în biroul preşedintelui Camerei, Bogdan Olteanu, cu o parte din conducerea partidului. Tăriceanu nu a vorbit despre posibilitatea acceptării de alegeri înainte de termen cu membrii Comitetului Executiv - a cărui şedinţă o condusese în cursul dimineţii de ieri - preferand o consultare discretă cu grupul restrans al apropiaţilor săi. Deşi era aşteptat la întalnirea Consiliului Naţional de Conducere al Alianţei, premierul s-a deplasat direct la Palatul Parlamentului, unde s-a închis în biroul lui Olteanu împreună cu vicepreşedinţii Puiu Haşotti şi Dan Radu Ruşanu, secretarul general al guvernului, Radu Stroe şi deputaţii George Scutaru şi Dan Motreanu . În cele aproximativ 30 de minute cat a durat întalnirea, liderii liberali au decis să negocieze cu democraţii şi cu preşedintele Traian Băsescu condiţiile pentru acceptarea anticipatelor: funcţia de şef al viitorului Cabinet să fie deţinută, în primii doi ani, de Călin Popescu Tăriceanu, în următorii doi să revină democraţilor, iar pe listele electorale, raportul dintre cele două formaţiuni să fie egal, de unu la unu. Tăriceanu a avut, după şedinţa CEx , o poziţie publică total opusă acestei decizii. El a accentuat că actualul Cabinet trebuie să găsească modalităţile asigurării stabilităţii politice extrem de necesare pentru perioada următoare. "Dincolo de hărmălaia făcută pe tema alegerilor anticipate, mai trebuie să discutăm ceva: noi, ca partid de guvernare, avem obligaţia de a asigura stabilitatea politică. Urmează Consiliul European de iarnă, care va trebui să ia decizia de confirmare a aderării Romaniei la UE", a spus primul-ministru. El a mai arătat că atata vreme cat actualul Executiv va avea susţinerea majorităţii parlamentare – PC exprimandu-se deja în acest sens –, un nou scrutin ar fi "inutil". Potrivit unor surse liberale, Tăriceanu i-a informat telegrafic pe membrii Comitetului despre întalnirea pe care a avut-o, duminică seara, cu şeful statului. Premierul le-ar fi spus colegilor din conducerea PNL că Băsescu nu i-a cerut imperativ să accepte alegerile anticipate şi că discuţia a fost detaşată. Acest lucru a alimentat însă suspiciunile liberalilor, potrivit cărora şeful statului vrea să amane alegerile pentru a oferi platformiştilor lui Theodor Stolojan timpul necesar pentru a se consolida şi pentru a putea atrage de la PNL voturi numeroase.