Toti parlamentarii alesi ca primarii sau jumatate dintre parlamentari alesi in mod direct. Cu doar un an inainte de alegerile parlamentare nu se stie care va fi sistemul de vot ce va fi utilizat. Legislatia in vigoare prevede votul pe lista de partid. In luna octombrie, Parlamentul a adoptat, prin varianta asumarii raspunderii Guvernului, proiectul Pro Democratia-PNL, care are ca baza votul uninominal mixt prin compensare. Legea a fost contestata miercuri, 21 noiembrie, la Curtea Constitutionala, de presedintele Traian Basescu. Duminica va avea loc referendumul promovat de seful statului prin care propune consultarii populare un sistem de vot uninominal majoritar in doua tururi de scrutin. Presedintele nu a prezentat si un proiect de lege propriu-zis care sa contina acest sistem de vot, dar a spus ca sustine un proiect prezentat in urma cu ceva timp de catre PSD. Proiectul in cauza a fost deja respins in Parlament. PD a anuntat ca va depune un proiect in sensul dorit de seful statului, dar nu agreeaza deloc proiectul PSD. Legea Guvernului prevede alegerea a 280 de deputati din tara precum si a patru din diaspora si a 120 de senatori autohtoni plus doi din diaspora. La nivel national se constituie 140 de colegii uninominale pentru Camera si 60 pentru Senat. Un partid sau o alianta inscrie un singur candidat intr-un colegiu. Sint declarati cistigatori ai colegiilor uninominale candidatii care obtin cele mai multe voturi intr-un singur tur de scrutin, ei devenind automat parlamentari. Cealalta jumatate a mandatelor se obtine prin redistribuire (in functie de procentul total primit de partide), iar acestea vor reveni de regula candidatilor clasati pe locurile doi si trei din colegii. Pragul electoral este mentinut la 5%. Totusi, formatiunile mai mici pot intra in Parlament si daca cistiga 3 colegii pentru Senat sau 6 pentru Camera Deputatilor. Sistemul propus de presedintele Basescu prevede obtinerea mandatelor de parlamentar exclusiv de catre cistigatorii de colegii uninominale, dupa modelul alegerii primarilor. Un colegiu este cistigat in primul tur de scrutin de catre candidatul care a obtinut 50% plus unu din voturi sau in al doilea tur de scrutin (unde se infrunta primii doi clasati) de cel care obtine cele mai multe voturi. La acest sistem nu este prevazut prag electoral . Traian Basescu critica proiectul Pro Democratia. „El nu rezolva problema curatarii clasei politice. Intra si parlamentari care figureaza pe o lista care este depusa de partide la BEC si care niciodata nu va fi votata de electorat. Nu reformeaza clasa politica, permite, prin cele doua rinduri de redistribuiri, sa intre clientela politica din nou in Parlament.” In ceea ce priveste sistemul pe care el il propune, seful statului spune: „Parlamentarii sint alesi exact asa cum se aleg primarii. La fel cum omul sta cu ochii pe primar, ce i-a facut, ce nu i-a facut in oras din ce a promis, la fel va sta pe parlamentar, il stie ca este al lui. Iar atunci cind a votat impotriva a ceea ce a promis in campania electorala trebuie sa mearga repede sa explice electoratului”. Cristian Pirvulescu sustine insa ca „nu trebuie contrapuse cele doua proiecte, pentru ca asta inseamna politica. Ele trebuie doar analizate comparativ”. Seful Pro Democratia mentioneaza insa ca nu se pot pune in acelasi plan alegerea primarului cu cea a parlamentarului. „Primarul este o institutie unipersonala, in timp ce parlamentarul este o institutie colectiva. Tehnica de votare este similara, dar atributiile celor doua institutii sint total diferite, si raspunderile, la fel.” Pirvulescu precizeaza ca listele incriminate de presedinte „sint afisate in fiecare sectie de votare, pe buletinul de vot un asterisc face trimitere la ele, votul pe candidatul unui partid automat inseamna si votarea listei. Nu stiu daca vor fi doua, maximum trei situatii de redistribuire de pe aceasta lista la nivel national”. Un candidat de pe lista nationala de rezerva va intra in Parlament doar in cazul in care partidul respectiv a epuizat lista candidatilor din colegii. Sistemul Tariceanu Avantaje: Asigura o reprezentare aproape a tuturor optiunilor electoratului Nu elimina partidele cu o pondere medie Obliga partidele la o selectie riguroasa a candidatilor Acorda mandate diasporei Dezavantaje: Guvernare in coalitie Nu elimina controlul liderilor de partid asupra alesilor Exista posibilitatea ca o parte dintre parlamentari sa fie alesi pe lista Sistemul de redistribuire ar putea sa nu fie inteles de electorat Varianta Guvern/Pro Democratia este utilizata in proportie de 100% in landurile germane Bavaria (capitala München) si Baden-Württemberg (Stuttgart), pentru alegerea parlamentelor regionale, iar in celelalte landuri sistemul este asemanator, dar nu identic. De asemenea, un sistem relativ asemanator este utilizat si pentru alegerea Bundestagului (Camera superioara a parlamentului german - n.a.). Analistii politici germani sustin ca exista tendinta extinderii sistemului utilizat in Bavaria si Baden-Württemberg la nivelul intregii tari, inclusiv pentru alegerea Bundestagului. Tot un sistem relativ asemanator este utilizat si in Noua Zeelanda, unde redistribuirea prin compensare se utilizeaza pentru acordarea a unei treimi din mandatele parlamentului. In urma cu o luna, in provincia canadiana Ontario s-a organizat un referendum pentru introducerea sistemului uninominal mixt prin compensare, dar, din cauza participarii reduse la urne, doar 39% din sufragii au fost favorabile si propunerea a cazut. La ora actuala exista in Polonia un curent politic promovat de intelectuali de marca ce intentioneaza sa propuna o ampla dezbatere populara pentru introducerea, in viitorul apropiat, a sistemului uninominal mixt prin compensare. Promotorii acestui sistem incearca intr-o prima faza sa propuna utilizarea lui in legislativele voevodatelor (unitati administrative regionale - n.a.) si, in functie de cum va fi receptat, sa-l extinda si la nivelul Seimului - Camera inferioara a parlamentului. Sistemul Basescu Avantaje: Partidele sint obligate sa desemneze candidati credibili, personalitati locale Creste responsabilitatea alesilor Dispare candidatul trimis de la centru Posibilitatea unui guvern monocolor Dezavantaje: Reprezentativitate redusa a optiunilor electoratului Favorizeaza partidele mari, poate genera bipolarizare Instituie dictatura majoritatii, elimina vocea minoritatii Costuri aproape duble ale procesului electiv Varianta „Basescu” este utilizata in Europa doar in Franta, cu urmatoarele deosebiri: se califica in turul doi toti candidatii care obtin minimum 12,5%. Daca in acest tur doi nici un candidat nu obtine 50%, se organizeaza turul trei cu primii doi clasati. Sistemul a fost introdus in 1958, pe fondul crizei politice majore a celei de A Patra Republici, de catre premierul de atunci, Charles de Gaulle. La ora actuala se vorbeste foarte mult in Franta despre renuntarea la acest sistem, pentru ca se considera ca nu aduce in parlament toate optiunile electoratului si ii acorda partidului cistigator un surplus de mandate. Exemplul cel mai elocvent, alegerile din 2002: Frontul National condus de Jean-Marie Le Pen a obtinut 11% din sufragii, dar nici un deputat in parlament. In schimb, Uniunea pentru o Miscare Populara (UMP) a obtinut in primul tur 33,8%, iar in final 62% din mandate. „Modelul francez a eliminat dezbaterea si negocierea politica din legislativ, adica principiul de baza al parlamentarismului, si le-a mutat in strada. Revoltele din mai 1968 si chiar protestele populare de strada din aceste zile se datoreaza tocmai lipsei din parlament si a altor pozitii”, explica Cristian Pirvulescu. Sistemul se mai aplica in Bahrain, Belarus, Republica Centrafricana, Congo ( Brazzaville ), Coreea de Nord, Cuba, Egipt, Gabon, Haiti, Iran, Kirgizstan, Mali, Mauritania, Mongolia, Togo, Turkmenistan, Uzbekistan si Vietnam, cele mai multe dintre aceste tari fiind conduse de dictatori comunisti sau de tip oligarhic-oriental. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro