La un seminar la care a participat impreuna cu Franco Frattini, ministrul Blaga a anuntat voalat o schimbare de politica a Bucurestiului fata de cetatenia acordata moldovenilor. In cadrul unei conferinte dedicate migratiei economice, ministrul Vasile Blaga a avertizat asupra pericolului pe care-l reprezinta acordarea masiva a cetateniei romane pentru moldovenii de peste Prut. Blaga spune ca „solutia este acordarea de vize cu regim special, adica gratuite“. La conferinta a participat si comisarul Franco Frattini. Surse diplomatice de la Bucuresti spun ca noua politica are la baza o evaluare a serviciilor de informatii, conform careia pericolul cel mare il reprezinta colonizarea Moldovei cu etnici rusi, pe fondul migratiei moldovenilor spre Romania. Situatia nu ar fi tolerata de UE. Romania va deveni o tara de destinatie a imigratiei si „va trebui sa ne orientam spre cei care vor avea o cultura cit mai apropiata de a noastra“, a declarat simbata ministrul de Interne, Vasile Blaga, indicind preferinta pentru Republica Moldova. Dar, sustine acelasi Blaga, acordarea cetateniei „ar depopula Republica Moldova de cetateni de origine romana“, motiv pentru care nu este foarte important pentru Romania sa acorde cetatenie atitor solicitanti. „Solutia este acordarea de vize cu regim special, adica gratuite“, sustine Vasile Blaga. El a mai estimat totodata ca dintre cei 900.000 de moldoveni care solicita cetatenie romana , doar 10% vor ramine in Romania, restul vor pleca in tarile din vestul Europei - Spania, Italia, Franta. Declaratiile lui Blaga au fost facute la conferinta pe tema migratiei economice organizata de Institutul Aspen Romania unde a participat si comisarul pentru Justitie, Franco Frattini. Frica de rusi bate nevoia de muncitori Ceea ce spune acum ministrul Vasile Blaga pare sa indice o schimbare oficiala de pozitie a Romaniei in problema acordarii cetateniei pentru romanii din Republica Moldova. Conform unor surse diplomatice de la Bucuresti, noua politica are la baza o recenta evaluare a unor structuri de informatii, conform careia acordarea in masa a cetateniei romane va conduce practic la depopularea Republicii Moldova de etnici romani . Pericolul cel mai mare il reprezinta, insa, conform evaluarilor, colonizarea masiva a Republicii Moldova cu etnici rusi, situatie care nu este deloc tolerata de Uniunea Europeana. Presedintele Basescu declarase anterior ca Romania are un deficit de forta de munca de 200.000 de muncitori, care ar putea fi acoperit de imigranti din Republica Moldova. El estimase, de asemenea, ca, in total, 1,5 milioane de cetateni moldoveni urmau sa ceara cetatenie romana pina la sfirsitul anului, din populatia de 3,8 milioane a Republicii Moldova. Autoritatile de la Bucuresti nu vedeau, pina recent, o amenintare in aceste cifre. Din contra, avind in vedere ritmul foarte lent de rezolvare a cererilor de cetatenie la Bucuresti, ministrul Justitiei, Monica Macovei, a inceput sa lucreze la un proiect de simplificare a acestei proceduri. De asemenea, MAE roman a facut demersurile pentru deschiderea a doua noi consulate si mutarea celui de la Chisinau intr-un sediu mai spatios, in scopul facilitarii acordarii vizelor. Recent insa, autoritatile moldovene au retras acordul pe care il dadusera Bucurestiului pentru deschiderea consulatelor de la Cahul si Balti. Blaga arunca sageti peste Prut In conferinta organizata de Institutul Aspen Romania, Vasile Blaga a lansat si unele avertismente autoritatilor din Republica Moldova. Intrebat daca a avut o reactie din partea comisarului Frattini la apelul adresat UE saptamina trecuta de catre Chisinau, Blaga a replicat: „Reprezentantii Republicii Moldova ar trebui sa fie putin mai atenti, pentru ca, atunci cind discuta cu Romania, discuta cu Uniunea Europeana. De la 1 ianuarie 2007 sintem un stat membru al UE si nu unul de mina a doua, dimpotriva“. In apelul cu pricina liderii moldoveni cereau comunitatii europene sa constringa Romania sa se limiteze, in relatia cu Republica Moldova, la relatii bilaterale si acuzau Bucurestiul de intruziune in chestiunile interne, cu referire speciala la Centrul comun de vize de la Chisinau. El a reiterat avantajele deschiderii unui asemenea centru, spunind ca presedintia germana a UE si comisarul Frattini au avut o deschidere totala fata de aceasta propunere atunci cind ea le-a fost prezentata de catre Romania. Au existat deja si discutii tehnice despre infiintarea acestei institutii, iar o decizie oficiala se va lua, dupa estimarile lui Blaga, la consiliul JAI din aprilie. Ce zice UE in materie de emigratie Legislatia europeana acorda in prezent fiecarui stat membru libertatea stabilirii unei politici nationale in privinta acceptarii imigrantilor legali, in functie de necesitatile de pe piata muncii. Comisia Europeana urmeaza insa sa propuna, in curind, introducerea unui fel de „carti verzi“ comune UE pentru imigrantii din tarile din afara UE, fiecare stat membru urmind sa anunte, benevol, cotele de imigratie pe care le decide. In acelasi timp, se vor stabili si centre UE de informare cu privire la piata europeana a muncii in aceste state terte, pentru evitarea imigratiei ilegale.