"In decembrie 1989 nu au existat teroristi si nu exista documente care sa probeze amestecul extern in timpul evenimentelor care au pus capat dictaturii familiei Ceausescu (...) A fost vorba despre o miscare anticomunista, ale carei sensuri au fost deturnate din mers. Noul inamic national - teroristul - a fost cel care a preluat noile sensuri ale luptei (...) Din 22 decembrie nimeni nu a mai strigat ". Acestea au fost doar cateva dintre concluziile generalului magistrat Dan Voinea , la un an de la redeschiderea celor 45 de dosare ale Revolutiei.

"Se impune o redefinire a conceptului de terorist. Teorist poate fi numit, in cazul nostru, cel care tine deliberat sub teroare populatia in scopul mentinerii unui sentiment de teama. Tema a stat la baza represiunii de dupa 22 decembrie, aceasta diversiune cu teroristi creand si mai multe victime", a spus, ieri, procurorul Voinea, in timpul unei intalniri organizate de Asociatia 21 Decembrie.

"In Romania lui A'89 s-a ajuns de la o confruntare politica (asa cum a fost la Timsoara), la una violenta, ca niciunde in Europa. La noi, incrancenarea si refuzul de a preda puterea au fost mai mari, criminale", a concluzionat Dan Voinea, cel pentru a carui numire in functia de sef al Parchetelor militare, Asociatia 21 Decembrie a strans peste 60.000 de semnaturi si memorii.


Datele si cifrele revolutiei din 1989 se redimensioneaza cu fiecare noua investigatie pe care anchetatorii o desfasoara in dosarul revolutiei romane. "In fiecare saptamana, prin intermediul reconstituirilor in teren, sunt gasiti autorii in patru-cinci cazuri cu victime prin impuscare ", a precizat procurorul Voinea. Incepand cu inabusirea in sange a primilor revolutionari timisoreni, statisticile oficiale au inregistrat 1.104 morti si 3.352 de raniti. Inainte de 22 decembrie si-au pierdut viata 162 de persoane, 73 numai la Timisoara, iar numarul victimelor este de aproape 10 ori mai mare in perioada ce a urmat celebrei scene a fugii dictatorilor. Acest fapt l-a facut pe procurorul Dan Voinea sa afirme ca revolutia romana a fost in fapt "un razboi atipic", un razboi in care s-au utilizat mecanismele psihologie sociale pentru a fi deturnate sensurile initiale ale revolutiei - transformand-o, dintr-o miscare anticomunista, intr-o lupta de aparare in fata unui nou inamic national, infricosator prin ambiguitatea identitatii sale.

"Avem de-a face cu o dubla responsabilitate penala. Discutam pe de-o parte despre un atac nejustificat impotriva populatiei, iar pe de alta despre un atac impotriva institutiilor statului, cand acesta nu este pus in pericol", a spus Dan Voinea, referindu-se la evenimentele din urma cu 16 ani ca la o situatie de conflict in afara legii.

Responsabilitatea revine in astfel de conditii atat executantilor (militari, militieni, securisti, garzi patriotice, civili inarmati), cat si celor care au preluat conducerea in 22 decembrie si care au facut parte din grupul de putere constituit in sediul MApN - vinovati fie de complicitate, fie de instigare la fiecare dintre infractiunile savarsite pe strazile Bucurestiului, Sibiului, Clujului sau Timisoarei.

Generalul magistrat Voinea a anuntat ieri ca se impune conexarea dosarelor despre evenimentele petrecute in orase diferite, intrucat ordinele care au stat la baza diversiunii criminale au pornit din Capitala.