Desi Romania a avut ca prioritatea numarul zero timp de mai bine de 10 ani, aderarea la UE, odata indeplinit obiectivul, interesul pentru o mai buna pozitionare si reprezentare a tarii in cadrul Uniunii a scazut brusc. In prima jumatate a anului, importanta scrutinului pentru europarlamentare a fost minimalizata de liderii politici, mult prea preocupati de lupta politica acerba dusa pe plan intern. Amanarea datei alegerilor pentru Parlamentul European, dupa demararea pregatirilor concrete de organizare a scrutinului, a demonstrat, de fapt, nu grija pentru gasirea celor mai bune solutii de reprezentare a Romaniei in forumul european, ci mai degraba, dezinteresul cu care clasa politica a tratat acest subiect. Insa, pe masura ce evenimentele politice au evoluat intr-un ritm tumultuos chiar, miza scrutinului pentru PE a capatat o insemnatate majora, si nu din perspectiva cresterii importantei relatiilor cu UE, ci mai degraba din cea a “reasezarii” scenei politice interne. (continuarea in Cronica Romana)