Senatorii juristi au aprobat marti o noua varianta de modificare a legii referendumului, in urma avizului negativ dat de Curtea Constitutionala. Aceasta nu mai face referire in nici un fel la numarul de tururi de scrutin necesare pentru alegerea presedintelui, acesta din urma putand fi demis cu majoritatea simpla a cetatenilor care se prezinta la plebiscit , cu conditia ca voturile exprimate sa fie cel putin jumatate plus unu din numarul cetatenilor cu drept de vot. Cu alte cuvinte, orice presedinte, indiferent de scrutinul dupa care a fost ales, poate fi demis cu votul a putin peste patru milioane de romani, cu conditia ca la referendum sa participe aproape noua milioane de persoane. In elaborarea noii modificari, senatorii juristi s-au folosit de motivatia Curtii Constitutionale (CC). Aceasta a declarat drept neconstitutionala doar diferenta facuta intre presedintele ales in urma unui singur tur de scrutin si cel ales dupa doua tururi. “Cu toate acestea, Curtea nu exclude posibilitatea ca legiuitorul sa opteze pentru o majoritate de voturi relativa pentru demiterea Presedintelui Romaniei”, se mai precizeaza in documentul facut public de Curtea Constitutionala. Astfel ca senatorii au renuntat doar la prevederile care faceau diferenta intre numarul de tururi de scrutin, dar au aprobat din nou articolul care spune ca presedintele poate fi demis daca jumatate plus unu din numarul de cetateni prezenti la vot se exprima in acest sens. Senatorul PSD Serban Nicolae a precizat ca o astfel de prevedere se incadreaza in litera legii, doarece dispozitiile generale prevazute in legea referendumului cer, pentru validarea acestuia, sa se prezinte la urne cel putin jumatate plus unu din numarul celor cu drept de vot. ”Am doua conditii, validarea referendumului si validarea rezultatului referendumului. In prima etapa se valideaza referendumul. Prin prezenta la vot, si apoi se valideaza rezultatul, doar daca s-a indeplinit prima conditie”, a explicat Serban Nicolae. Potrivit motivatiei CC, principiul simetriei, care a dus la diferentierea presedintilor in functie de numarul de scrutine care a dus la alegerea lor, nu se aplica in dreptul public, motiv pentru care nu isi are locul nici intr-o asemenea situatie. “Bazandu-si solutiile pe principiul simetriei, legiuitorul nu a tinut seama de faptul ca aplicarea acestui principiu in dreptul public, cu atat mai mult in dreptul constitutional , cu deosebire la organizarea si functionarea autoritatilor publice, nu este posibila. Principiul simetriei este un principiu al dreptului privat, fiind exclusa posibilitatea aplicarii acestuia in dreptul public. De aceea, normele constitutionale sunt asimetrice prin excelenta”, se precizeaza in document. Noua forma a modificarii a fost votata in Comisia juridica a Senatului cu opt voturi “pentru” si doua “impotriva”. Singurii opozanti au fost senatorul UDMR Peter Eckstein Kovacs si cel PD, Dorel Jurcan, in timp ce liberalii Norica Nicolai, Teodor Melescanu si Mario Ovidiu Oprea au votat alaturi de reprezentantii PSD, PRM si PC. “Noul amendament adoptat astazi, propus de colegii din opozitie, este la fel de neconstitutional ca si cel precedent. A fost doar o schimbare de forma, de aceea am votat impotriva”, a declarat pentru HotNews.ro Peter Ekstein Kovacs, presedintele Comisiei juridice din Senat. Senatorii juristi s-au conformat dispozitiei ce rezulta din avizul Curtii Constitutionale si au eliminat prevederea potrivit careia referendumul nu poate fi organizat sase luni inainte sau dupa scrutinele electorale. Ei au introdus insa o noua modificare, la propunerea lui Nicolae Serban, aproband in unanimitate ca plebiscitul nu poate fi organizat in acelasi timp cu alegerile generale, locale sau europarlamentare. Legea referendumului a intrat din nou in discutia Comisiei juridice dupa ca Curtea Constitutionala a declarat modificarile facute drept neconstitutionale, la sesizarea parlamentarilor PD. Noile modificari, adoptate marti de senatorii juristi, vor ajunge in plenul Senatului, dupa care vor fi trimise la Camera Deputatilor, forul decizional in acest caz.