Dupa aparitia celor doua articole din 2, despre HG 1.127/09.2005, premierul a suspendat aplicarea Acordului economic cu Elvetia. Totodata, Tariceanu a cerut verificarea modului in care s-a ajuns ca statul roman sa dea fara licitatie contracte de peste un miliard de euro.

Calin Popescu Tariceanu incearca sa arunce intreaga responsabilitate asupra ministrului Economiei, Codrut Seres , spunind ca acordul a fost semnat la nivel de secretari de stat din cadrul MEC si al Departamentului Federal al Afacerilor Economice din Confederatia Elvetiana.

El uita insa ca a semnat hotarirea guvernamentala 1.127, prin care se aproba acordul pus la cale de cei doi secretari de stat. Reamintim ca acordul suspendat ieri prevede la art. 2 acordarea de catre statul roman, fara licitatie, a unor contracte de peste 1,2 miliarde de euro unor firme elvetiene.

O echipa formata din Cristian Istodorescu, director in MEC, si citiva oameni de afaceri s-a intors chiar ieri de la Berna, unde au pregatit terenul pentru semnarea contractelor pentru reabilitarea si construirea unor hidrocentrale. Aplicarea acestui acord ar fi putut duce la activarea clauzei de salvgardare pe capitolul concurenta, capitol pe care statul il bifase cu greu in 2005.


Seres minte

Premierul Tariceanu mai spune ca le-a cerut tuturor ministerelor sa dea dovada de rigoare si exigenta in elaborarea documentelor oficiale si avertizeaza ca cei responsabili de erori in astfel de acte vor suporta consecintele. Ceea ce ar trebui sa ii dea de gindit ministrului Codrut Seres. Cu atit mai mult cu cit acesta minte in incercarea de a explica cum de s-a ajuns la atribuirea fara licitatie a acestor colosale contracte pe bani publici.

Miercuri seara, biroul de presa al MEC a trimis un comunicat in care pretinde ca nu este vorba de acordarea fara licitatie, ci de traducerea gresita a unei expresii juridice englezesti. Acordul privind cooperarea dintre Ministerul Economiei si Comertului din Romania si Departamentul Federal al Afacerilor Economice al Confederatiei Elvetiene, in domeniul energiei, mediului si altor sectoare industriale a fost redactat in limba engleza. Sintagma oferta unica este o traducere nefericita a expresiei englezesti single tendering din varianta engleza a documentului, sustine MEC.

Traducerea romana oferta unica nu este exacta si lasa posibilitatea unor interpretari pe care textul in limba engleza nu le are in vedere, se mai scrie in comunicatul trimis de ministerul condus de Codrut Seres.

Oficialii BERD il contrazic insa pe Seres. Potrivit regulamentelor BERD, aflate chiar pe site-ul institutiei europene, la capitolul modalitatilor privind public procurement (achizitiilor publice), apare: single tendering: a procedure allowed only in exceptional cases where a single firme is invited to submit its tender without prior public. Adica, invitarea unei singure firme, practicata doar in trei cazuri exceptionale: daca valoarea contractului este foarte mica, daca exista un singur producator al obiectului care se doreste a fi achizitionat sau daca este vorba de o urgenta cind nu exista timpul necesar organizarii procedurilor de licitatie.

O procedura exceptionala

Caracterul special al acestei metode de contractare este confirmat si de Veronique Allarousse, experta BERD: Single tendering este o procedura exceptionala de contractare, prin incredintare directa unei anumite firme. Nu este o licitatie publica . Poate fi folosita in cazuri exceptionale, cind produsele sau serviciile contractate nu depasesc o anumita suma sau cind acestea sint de asemenea natura incit nu exista decit un singur producator in lume care sa le poata furniza.

Modelul suedez

Explicatiile oferite de Codrut Seres au fost infirmate astfel chiar de decizia premierului Tariceanu de a suspenda aplicarea acordului international. Ele nu stau in picioare cu atit mai mult cu cit exista un celebru precedent, cel dat in vileag de presa suedeza in ceea ce

s-a numit scandalul Spaga suedeza. Anul trecut, o publicatie straina vorbea de contracte de sute de milioane pe care o firma a grupului suedez ABB le-a primit de la Guvernul Romaniei.

Dan Ioan Popescu s-a justificat la vremea respectiva spunind ca era obligat sa acorde fara licitatie contractele in cauza, deoarece exista un acord economic romano-suedez care impunea la art. 2, exact ca si in acordul cu elvetienii, folosirea ofertei unice.

Spaga suedeza a fost investigata de procurorul DNA Adrian Miclescu, care a decis in octombrie trecut inchiderea dosarului din lipsa de probe.

Miclescu n-a cercetat insa decit acuzatiile de mita aparute in declaratia unui consilier ABB, care sustinea ca ar fi dat mita unor oficiali romani fara a-i nominaliza.