Celebra zicala “Nu intreba un om bogat cum a facut primul milion de dolari” este perfect valabila si in cazul administratorilor de pensii obligatorii. Asadar, “Nu intreba o firma de pensii cum a racolat prima suta de mii de clienti”. Acte de aderare incheiate cu mai multi administratori, contribuabili cumparati de agentii de marketing cu sume frumusele, intelegeri de preaderare alcatuite in perioada cand racolarea clientilor era interzisa de lege, turnatorii intre firmele de pensii (vezi cazul spitalului de la Vaslui). Si a trecut doar prima luna din cele patru destinate campaniilor de promovare. La capitolul imaginatie stam asadar bine. Chiar mai bine decat agentii de marketing polonezi care, in urma cu aproape zece ani, plateau clientilor din propriul buzunar penalitatea de transfer pentru a-i putea convinge sa se mute de la un fond la altul. Mase mari de contribuabili au fost atunci obiectul luptei pentru cota de piata a administratorilor de fonduri, cat si subiectul unui mare scandal reflectat de media poloneza. La noi este liniste deocamdata. Sau, in sfarsit, exista un oarecare fond sonor. El nu vine insa din partea contribuabililor nemultumiti de tratamentul la care sunt supusi (de ce-ar fi nemultumiti in fond, nu-i asa?), ci se aude din subteran, acolo unde se lucreaza intens. “Avem 300.000 de acte de aderare, dar nu sunt inca procesate”, spune un sef de fond din piata. Or fi puse la dospit. Un altul reclama practica semnaturilor multiple, specifica evident concurentei, nu si agentilor proprii. (continuarea in Business Standard ) Pentru mai multe informatii legate de afaceri, imobiliare, media si advertising, economie si finante aboneaza-te la Newsletter-ul Financiar Acasa.ro