Executivul plateste polita elanului nestavilit care s-a manifestat in primele luni de guvernare, cind la nivelul ministerelor au avut loc destituiri pe banda rulanta. Ministerele au de infruntat problema din ce in ce mai mare a proceselor cu cei care au fost dati afara din ministere dupa venirea la putere a Aliantei D.A. Banul public are de fapt de suportat, pentru ca tot mai multe dintre aceste procese sint pierdute de autoritati in favoarea functionarilor destituiti anul trecut. Documentul care confirma problema Alarmati de numarul mare al cauzelor pierdute si de sumele imense pe care trebuie sa le dea fostilor an-gajati, membrii Cabinetului Tariceanu s-au decis sa faca o analiza a situatiei. Astfel, in sedinta de guvern de pe 21 iunie, s-a decis ca fiecare ministru sa prezinte o situatie cu toate procesele intentate de fostii angajati si care au fost pierdute de ministere. Drept urmare, Radu Stroe , secretarul general al Guvernului, a transmis fiecarui ministru un document in care ii solicita sa intocmeasca doua situatii. Una care sa contina o evaluare privind sumele totale pe care ministerele, autoritatile si institutiile subordonate acestora le au de platit, in prezent, in urma pierderii unor procese, consfintite prin hotariri definitive si irevocabile, care pot fi executate silit. Mai mult, pentru ca numarul proceselor deschise de fostii angajati ai ministerelor este foarte mare si pentru ca autoritatile se asteapta ca mare parte dintre ele sa fie pierdute, cea de-a doua cerinta a lui Radu Stroe adresata ministrilor este de a prezenta o situatie care sa contina previziunile pentru sumele ce vor trebui platite in urma unor eventuale pierderi ale proceselor aflate in curs de desfasurare si in care autoritatile sint parte. Fiecare ministru are sarcina de a prezenta Ministerului Finantelor Publice situatia la zi si estimarile pina la 21 iulie. MFP este institutia desemnata de Executiv sa centralizeze datele si sa le prezinte in sedinta de guvern. Fostii sau actualii? Functionarii destituiti ilegal au dreptul la salariile pe care nu le-au primit, valoarea acestora trebuind actualizata, sumele ajungind de ordinul sutelor de milioane de lei. In plus, mai apare problema reincadrarii fostilor angajati, pentru ca posturile lor au fost ocupate de cei adusi de noua putere. Asadar, “reactivarea” fostilor functionari, asa cum prevede sentinta judecatoreasca, s-ar putea face numai cu disponibilizarea celor ce le ocupa acum locurile. In caz ca se va intimpla asa, nimic nu-i opreste pe functionarii care vor avea probleme de acest fel sa dea, la rindul lor, ministerele in judecata. Decizii care se bat cap in cap Problema se complica cu atit mai mult cu cit sumele cheltuite de Guvern cu angajatii administratiei publice i-au determinat pe membrii Cabinetului sa ia decizia reducerii personalului bugetar cu 25,5%. In acest sens, in sedinta de guvern din 14 iunie s-a decis ca fiecare minister sa prezinte o evaluare proprie in ceea ce priveste reducerea numarului de personal, astfel incit, in 2007, cheltuielile cu personalul sa se inscrie intr-o pondere de 5,5% din PIB. Situatia trebuia prezentata Ministerelor Finantelor si Muncii pina la 30 iunie, pentru a putea fi analizata intr-o sedinta de guvern de pina la 15 iulie. Cazuri de procese pierdute * Casa Nationala a Asigurarilor de Sanatate are doua cazuri in instanta cu medicii-sef de la casele din Bacau si Dimbovita. Ambele cistigate de fostii functionari publici Ileana Tudoran, respectiv Adriana Bogheanu. Ileana Tudoran, fost medic-sef al CJAS Bacau, a cistigat in instanta dupa ce a demonstrat ca motivul pentru care i s-a restructurat postul nu este unul real. Casa a pretins ca institutia se reorganizeaza, insa fostul medic-sef a demonstrat ca restructurarea nu a fost una reala, intrucit atributiile ramasesera aceleasi. Medicul-sef de la Bacau a fost reincadrat pe functie si i s-au platit toate salariile restante, spre deosebire de colega de la Dimbovita, care a primit doar retributia. Demis cu mai bine de un an in urma din functia de sef al Politiei Rutiere Timis, Filip Stancu a atacat in instanta decizia, cerind revocarea acesteia. Totodata, el a facut si o cerere de mutare de la Politia Rutiera la Serviciul Comunitar de Inmatriculari si Permise, care i-a fost aprobata ulterior. Dupa ce fostul sef al Politiei Rutiere Timis a cistigat dreptul de a fi repus in functia detinuta anterior, atit la prima instanta, cit si la apelul facut de Inspectorat comisarul Stancu a mai cistigat un proces prin care a solicitat ca seful IPJ Timis, Cristinn Lapadat, sa plateasca zilnic 20% din salariul minim pe economie, pina cind se va dispune intoarcerea sa la Rutiera. Intr-un final, dupa indelungi tergiversari, Filip Stancu a fost repus in functia de sef al Politiei Rutiere Timis, in ciuda impotrivirii fatise a comisarului-sef Cristinn Lapadat.