Parlamentarii liberali au făcut corp comun cu cei udemerişti, votand declaraţia prin care se cer scuze din partea preşedinţiei. UDMR a ieşit astfel pentru prima oară din starea de neutralitate în care se postaseră în lupta dintre cele două palate. "Acest protest a încercat să apere prestigiul parlamentului", a declarat senatorul PNL Paul Păcuraru, arătand că declaraţia se doreşte o "atenţionare" făcută şefului statului care a adus "o jignire " parlamentului. Păcuraru a recunoscut însă că declaraţia nu are nicio semnificaţie de natură juridică sau instituţională, ci doar una "morală". "Traian Băsescu este un reprezentant de marcă al clasei politice şi mă miră că el se consideră în afara spectrului politic şi trimite săgeţi otrăvite", a declarat, la randul său, deputatul UDMR Kelemen Hunor , criticand "ieşirea nejustă şi nefondată" a preşedintelui. Hunor a ţinut să amintească lui Băsescu că legea criticată avea, de altfel, şi suportul PD. Pentru democraţi, solicitarea parlamentului este "excesivă", deoarece şeful statului nu s-a referit în criticile sale la instituţia parlamentului. "Membrii Biroului Permanent şi-au pus singuri mana în cap, deoarece exprimarea respectivă era clară, punctuală, se referea la acei oameni politici care sunt în slujba grupurilor de interese şi nu la instituţia parlamentului", a afirmat liderul grupului deputaţilor PD, Cristian Rădulescu. UDMR nu vrea scuze, ci nuanţări Preşedintele UDMR, Marko Bela a declarat, ieri, că scrisoarea de protest a Birourilor Permanente ale parlamentului adresată şefului statului nu vizează primirea de scuze prezidenţiale, ci mai degrabă o nuanţare a poziţiei lui Traian Băsescu faţă de parlament. "Nu sunt de acord cu ideea ca cineva să fie obligat să-şi ceară scuze, dar, cand cineva a avut o afirmaţie neadecvată, putem să solicităm să-şi revizuiască, să-şi nuanţeze părerea exprimată în legătură cu care s-a pronunţat", a apreciat Marko Bela. În opinia liderului UDMR, scrisoarea în cauză nu are o valoare juridică, dar are "o forţă politică", prin susţinerea acordată de reprezentanţii partidelor politice care au fost de acord cu conţinutul ei.