Un raport al misiunii peer-review consultat de 2 dezvaluie care e parerea expertilor UE fata de atitudinea ostila a parlamentarilor romani in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei.

Ministrul Justitiei, Monica Macovei, si seful DNA, Daniel Morar , au reusit sa scoata de sub stegulet rosu cel mai delicat domeniu, lupta anticoruptie, care ar fi putut duce la aminarea cu un an a aderarii. Raportul de Monitorizare din 16 mai va lauda progresele semnificative inregistrate in acest domeniu. Punerea sub acuzare a primului rechin , Serban Mihailescu , fost secretar general al guvernului Nastase, a fost bine primita la Bruxelles, aratind ca nu e vorba doar despre dosare deschise de ochii UE, ci ca anchetele continua, fiind finalizate cu rechizitorii.

Raportul de Monitorizare va consemna insa si poticnirile campaniei anticoruptie. Una dintre ingrijorarile Comisiei Europene priveste reticenta manifestata de Parlamentul Romaniei fata de initiativele anticoruptie. Raportul uneia dintre misiunile peer review arata ca un motiv aparte de neliniste si de ingrijorare privind viitorul eforturilor in lupta anticoruptie este opozitia parlamentara in ceea ce priveste implementarea unei legislatii eficace anticoruptie. William de Pauw, expertul belgian care a intocmit in martie, pentru Comisia Europeana, raportul privind coruptia si spalarea banilor, acuza Parlamentul ca a cautat in mod repetat sa blocheze legislatia, vizind introducerea acquis-ului european in domeniul anticoruptiei, respingind sau modificind unele proiecte de lege, astfel incit acestea sa devina inutile in lupta anticoruptie.

Cazul Nastase , toxic pentru aderare

Dupa ce critica esecul ordonatei DNA din Senat, raportul expertului european pomeneste cazul Adrian Nastase. Cea mai evidenta incercare a Parlamentului de a opri investigatiile privind coruptia la nivel inalt a fost refuzul direct de a permite perchezitia locuintei unui membru al Parlamentului (si presedinte al Camerei Deputatilor), din 7 martie 2006. Nu a fost facut nici un efort pentru a justifica acest refuz, desi cazul in sine este unul dintre cele mai spectaculoase exemple de avere a carei provenienta nu poate fi explicata din rindul politicienilor din Romania, iar indiciile de coruptie ar fi privite ca fiind coplesitoare in orice stat membru al UE, arata raportul misiunii peer review.

Expertul considera ca votul Parlamentului de respingere a perchezitiei este intr-adevar foarte ingrijorator si indica faptul ca, in prezent, lupta impotriva coruptiei nu este sustinuta de catre o majoritate politica (semnificativa) si grupuri importante din Parlamentul Romaniei (nefiind limitate doar la un partid sau la opozitie) fac toate eforturile posibile pentru a bloca un progres viitor in lupta impotriva coruptiei.

Presiuni pina la toamna

De aici si ingrijorarile europenilor privind soarta proiectelor anticoruptie depuse de Monica Macovei. W. de Pauw afirma ca pot fi anticipate dificultati cu privire la adoptarea la timp si la implementarea legislatiei, care ar trebui (mai bine zis, care ar fi trebuit sa fie deja) adoptata, in conformitate cu Strategia Nationala Anticoruptie. Constatind lipsa de entuziasm anticoruptie a clasei politice reprezentate de Parlament, Comisia are tot interesul sa mai mentina citeva luni presiunea in lunile care vin. Parlamentul urmeaza sa dezbata si sa adopte Legea privind finantarea partidelor si Legea de infiintare a Agentiei de integritate care verifica declaratiile de avere. Astfel, a aparut necesitatea unei reevaluari a stadiului masurilor anticoruptie, care ar putea fi realizata de Comisia Europeana in luna septembrie.