Parlamentarii i-au blocat preşedintelui Traian Băsescu posibilitatea de a iniţia un referendum pentru introducerea votului uninominal şi au simplificat termenii de demitere a şefului statului printr-o consultare populară. Plenul Camerei a adoptat, ieri, cu 190 de voturi „pentru" şi 51 „împotrivă", Legea referendumului trimisă de Băsescu în Legislativ pentru reexaminare în decembrie anul trecut, introducand noi prevederi care exced cu mult cererea preşedintelui. Actul normativ a trecut prin voinţa aleşilor PNL, PSD, PC, PRM şi UDMR, singurii care s-au împotrivit fiind democraţii şi liberal-democraţii. Ce a vrut Băsescu În decembrie anul trecut, Traian Băsescu a solicitat parlamentului să reexamineze Legea referendumului pe motiv că textul avea prevederi incorecte. Şeful statului arăta că interzicerea consultării referendare - indiferent dacă este locală sau naţională - simultan cu desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare, locale sau a alegerilor pentru Parlamentul European, ori cu mai puţin de şase luni înainte de data alegerilor menţionate (aşa cum prevedea iniţial actul normativ) are un caracter „excesiv", privand poporul de dreptul de a-şi exprima direct opinia pe durata a mai mult de doi ani. Preşedintele mai susţinea că o asemenea interdicţie este nejustificată, dat fiind că problemele de interes naţional pentru care el poate cere consultarea poporului pot apărea oricand. Ce i-au dat parlamentarii Deputaţii au decis, ieri, că un referendum naţional nu poate avea loc cu mai puţin de trei luni înainte sau după data alegerilor prezidenţiale, parlamentare ori pentru Parlamentul European sau a unui alt referendum naţional. În consecinţă, şeful statului nu mai poate demara consultarea populară pentru introducerea votului nominal, aşa cum a anunţat, avand în vedere că data stabilită de guvern pentru euroalegeri este 13 mai. În schimb, referendumul pentru demiterea preşedintelui, la originea căruia stă PSD, va putea fi pus în practică fără probleme, întrucat în Constituţie se prevede că populaţia trebuie să se pronunţe prin vot în maximum 30 de zile de la suspendarea preşedintelui de către parlament. Deputaţii au mai stabilit că, în cazul în care se prefigurează organizarea a două referendumuri, întaietate are cel cu „o forţă juridică" mai mare şi care a fost iniţiat primul. Preşedintele, demis mai uşor Deputaţii nu s-au oprit aici cu modificările la Legea referendumului şi, deşi Băsescu nu pomenise nimic despre acest lucru, au uşurat procedura de demitere a preşedintelui prin consultarea populară. Ei au decis că demiterea preşedintelui este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi în listele electorale, în cazul în care preşedintele Romaniei a fost ales din primul tur şi cu majoritatea voturilor valabil exprimate pe întreaga ţară de către cetăţenii prezenţi, dacă şeful statului a fost ales din turul al doilea. PNL: Votul nu are legătură cu Băsescu Liderul grupului PNL din Camera Deputaţilor, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că deputaţii liberali au votat modificarea Legii referendumului întrucat aceasta respectă principiul simetriei, potrivit căruia un preşedinte ales în al doilea tur de scrutin poate fi demis prin referendum cu majoritatea voturilor celor care se prezintă la urne. „Votul nostru nu are nicio legătură cu persoana preşedintelui în funcţie, Traian Băsescu", a spus Antonescu. PD: Curtea Constituţională să se pronunţe Liderul deputaţilor democraţi, Cristian Rădulescu, a declarat că PD va contesta legea la Curtea Constituţională. Potrivit lui Rădulescu, nu este corect că proiectul de lege a fost reexaminat de parlament pe alte chestiuni decat cele pentru care şeful statului l-a retrimis la parlament şi nici faptul că ceea ce sesizase preşedintele Traian Băsescu ca fiind neconstituţional în proiect a rămas la fel. Deputatul a spus că miza politică a adoptării acestui proiect este intrarea în vigoare mai rapidă a textelor privind simplificarea procedurii de suspendare a preşedintelui.