Desi existau indicii ce sugerau ca este posibil ca referendumul irlandez sa se soldeze cu un "nu", se miza la Bruxelles si in capitalele principale din UE totusi pe un deznodamint favorabil in privinta Tratatului de la Lisabona (TL). Ce intriga in acest rezultat sint citeva aspecte demne de relevat. Elitele politice si culturale din Irlanda au fost si sint in majoritate covirsitoare favorabile constructiei europene in spiritul TL, neexistind aliniamente politice opuse in aceasta privinta. Irlanda este o tara care a beneficiat din plin de transferul de fonduri europene, care au ajuns in unii ani la circa 3% din PIB. Cu acesti bani s-a contribuit in mod substantial la dezvoltarea infrastructurii, la finantarea modernizarii de ansamblu a tarii. De la un venit pe locuitor care era in jur de 2/3 din media Uniunii cu circa doua decenii in urma, acum Irlanda a ajuns la o cifra cu peste 40% superioara mediei; avem de-a face cu un progres uimitor, care justifica denumirea de "tigru celtic" pe care a primit-o economia irlandeza – in pofida unor dificultati intimpinate in ultimul an pe fondul crizei financiare internationale. Drept este ca este o exagerare sa fie pus tot progresul economic pe seama integrarii in Uniune , fiindca mult din acesta se datoreaza reformelor aplicate de guvernele irlandeze in ultimele decenii cu tenacitate si coerenta – aici, un rol special avind accentul pus pe educatie. Ca limba engleza a facilitat prezenta unor mari companii internationale la Dublin si in alte orase este adevarat, dar reformele au fost un element determinant de strapungere pentru evolutia societatii irlandeze dupa aderarea la Uniune.

Continuarea in Jurnalul National