Un departament al Universitatii Bucuresti a folosit banii primiti de la ministerul condus de Dan Ioan Popescu si destinati asistentei tehnice pentru inchiderea minelor ca sa cumpere haine de blana, masini agricole si materiale de constructii .

Peste 17 miliarde de lei au fost cheltuiti ilegal de un departament din cadrul Universitatii Bucuresti, in perioada 2001-2004, dupa cum releva un raport al Curtii de Conturi efectuat anul trecut. Mai precis, este vorba de Departamentul de Studii si Cercetari, Implementare si Microproductie (DSCIM), aflat in subordinea rectorului universitatii din acea vreme, Ion Mihailescu. Acest departament a incheiat un contract in 2001 cu Ministerul Economiei si Comertului (MEC), condus de actualul senator PSD Dan Ioan Popescu, avind ca obiect asistenta tehnica si dirigentie pentru lucrarile de inchidere si ecologizare a minelor. Decontul a fost acceptat si verificat de directia de audit si control financiar din MEC. Ei au dat in fiecare an avizul de bun de plata, isi aminteste fostul rector.

Deplasari fictive de zece miliarde

Dar in ciuda avizului MEC, asistenta tehnica asigurata de Universitate a lasat in urma deplasari fictive in valoare de aproape zece miliarde de lei, deplasari ce au fost decontate in baza unor documente ce contineau date false. Raportul Curtii de Conturi precizeaza ca, pentru a se ajunge la aceasta suma, directorul de atunci al DSCIM, Viorel Brinda, a creat si a folosit un circuit al documentelor reprezentind deplasarile controlate in totalitate de el si a falsificat semnaturile diferitelor persoane pentru care au fost intocmite actele, aplicind apoi stampile proprii, pe care le detinea asupra sa. In timpul controlului, cei care figurau ca titulari ai deplasarilor au mentionat ca nu au efectuat niciodata deplasari pentru Universitatea Bucuresti si ca nu au primit nici un fel de plati in acest sens. Mihailescu spune acum ca directorul Brinda a justificat falsificarea actelor prin faptul ca numai asa putea sa faca rost de bani pentru a plati muncitorii zilieri.

Ecologizare cu termopane, tractoare si haine de blana

O alta transa de bani, sapte miliarde de lei, ce ar fi trebuit sa mearga pentru cercetarile de ecologizare si inchidere a minelor, a luat calea aceluiasi departament din Universitate, de unde a iesit sub forma de termopane, materiale de constructii, haine de blana, televizoare , frigidere, masini de spalat , ventilatoare, zdrobitoare de struguri, masina de scos cartofi, tractor, cafetiera sau chiar aproape 1,5 tone de cartofi si mai multi pomi fructiferi. Curtea de Conturi a tras concluzia ca toate aceste plati sint ilegale si nu au legatura cu activitatea DSCIM, iar in plus, pe unele facturi apar alti beneficiari in locul Universitatii Bucuresti. In anumite acte apare numele contabilului-sef Constantin Motrun sau al directorului Brinda, mai spune fostul rector. Insa, in opinia lui Brinda, toti banii au fost cheltuiti cu eficienta pentru a realiza incercari pe diferitele tipuri de soluri din zonele miniere, astfel incit sa poata trage concluzii despre metoda de ecologizare a mediului respectiv. Desi avea in subordine DSCIM-ul, Mihailescu spune ca nu a stiut de aceste matrapazlicuri in timpul mandatului de rector.

Universitatea a facut plingere penala

Fostul rector a mai precizat ca in cazul fraudelor de la DSCIM, semnalate in raportul Curtii de Conturi, a depus o plingere penala la Parchet impotriva directorului Viorel Brinda si a contabilului-sef al Universitatii, Constantin Motrun. Despre soarta bunurilor achizitionate din banii pentru asistenta tehnica, Mihailescu spune ca ele s-au recuperat si ca pe viitor vor fi probabil folosite de Universitate. Brinda ne-a declarat in plus ca masinile agricole se gasesc acum depozitate la Gradina Botanica, din lipsa de spatiu.

Chirie la mama acasa

Viorel Brinda spune ca aparatura electrocasnica si termopanele au fost cumparate pentru cele doua statii pilot ale DSCIM. Dar statia din judetul Hunedoara apartine mamei lui Brinda, la inceput Universitatea platind o chirie de 200 de euro pe luna. Aceeasi suma a achitat-o si in cazul statiei din Arges, care e in proprietatea unei firme la care contabilul-sef era actionar. Intrebat de ce s-a investit in niste cladiri care nu apartineau Universitatii, Brinda ne-a indrumat spre contabilul Motrun, care nu a raspuns ieri la telefon.