Romania poate sa ramina fara litoral in urmatorii 50 de ani. Acest lucru in conditiile in care, in fiecare an, marea inghite pina la 8 metri de tarm, iar autoritatile intirzie sa ia vreo masura. Eroziunea malurilor romanesti la Marea Neagra s-a intensificat alarmant in ultimii 20 de ani. In ritmul actual, peste 50 de ani nu vom mai avea plaja. La distrugerea accelerata a litoralului au contribuit, pe linga cresterea nivelului marilor, cauzata de incalzirea globala, si lucrarile hidrotehnice anacronice facute de-a lungul timpului sau dezinteresul autoritatilor locale fata de subiect.
Obsesia hidrotehnistilor romani este sa traga diguri sau sa cimenteze malul. Investitorii vor vile si hoteluri la buza marii. Efectul pe termen lung insa e cresterea necontrolata a eroziunii, spune Lucian Ionescu, directorul Centrului Regional de Protectie a Mediului din Romania.
Cele mai multe plaje, obtinute artificial

O mare parte dintre plajele autohtone (cum ar fi cele de la Neptun-Olimp sau Eforie Nord ) sint obtinute artificial, prin aducerea nisipului din fundul marii pe mal. Ele se degradeaza continuu si trebuie intretinute permanent. Intre Agigea si Vama Veche, marea inghite doi metri pe an. In nord, zona Portita catre gurile Dunarii, pierdem sapte, opt metri pe an. Schimbarea structurii curentilor nord-sud, care aduceau cam 40% din transportul de aluviuni de pe Dunare, a dus la cresterea puterii erozive a valurilor. Acum, curentul nu mai aduce nisip pe mal, ba mai mult, il trage spre larg. Sint zone unde apa marii a ajuns sa bata direct in faleza. Intre Eforie Nord si Eforie Sud marea a inghitit 15 metri de plaja in 15 ani si a cariat grav culoarul de promenada, facut din piatra si ciment. Daca vine cutremurul, cade malul cu totul, chiar si cladirile spitalului, spune un medic de la Spitalul de Recuperare - Eforie Sud, spital care se gaseste chiar pe faleza. Cind cladirile spitalului au primit autorizatii de constructie, structura tarmului era cu totul alta.
Digurile din Mamaia, sub apa

Cele sase diguri paralele cu malul facute la Mamaia aveau initial patru metri deasupra marii. In zece ani, gigantii de ciment au disparut aproape complet sub apa.

Expertii japonezi au venit cu solutii tehnice alternative: diguri submersibile. Rolul acestora este extrem de important: disipeaza energia curentilor si a valurilor, care nu mai ajung la mal cu aceeasi forta. Fiind sub apa, nu sint expuse valului. In plus, permit curentilor sa aduca aluviuni pe mal, spune Gheorghe Babu - Director Administrare Lucrari Hidrotehnice la Apele Romane Dobrogea-Litoral (DADL). Guvernul japonez a finantat, prin JICA (Agentia Internationala Japoneza de Cooperare), pachetul de sfaturi privind eroziunea costiera de la Marea Neagra. Daca, in urmatorii ani, Romania vrea sa faca turism pe plajele cuprinse intre Midia si Vama Veche, adica pe o distanta de 75 de kilometri, trebuie sa ia masuri urgente ca litoralul sa nu dispara.
Americanii vor sa investeasca

Agentia Statelor Unite pentru dezvoltare internationala (USAID) a avut discutii cu autoritatile romane, pentru a extinde proiectul de consolidare a zonei costiere. De la Vama Veche pina la Agigea, lucrarile ar costa in jur de 500 de milioane de euro, iar pentru toata zona de litoral, in jur 1,5 miliarde de euro. Si asta e numai costul securizarii tarmului. Mai vin costurile de intretinere, nisipul artificial, si daca autoritatile nu se misca repede, ale falezelor prabusite.

Situatia juridica a digurilor de pe litoral este intr-un haos de nedescris. Marcela Cucu, sefa Biroului Exploatare din cadrul DADL, spune ca, in prezent, exista diguri care nu mai au nici un detinator.