In saloanele discutiilor cu pretentii , dezbateri aprinse: de ce votam cu cine votam, in timp ce alegatorii care nu conteaza decat in procente par tot mai bantuiti de lehamite.

Facatorii de opinie au intrat in zodia convingerilor inexplicabile. Unii baga mana in foc pentru cate un candidat pe care nu-l cunosc, pentru ca acesta ar fi incarnarea „directiei bune“. Daca de 19 ani incoace primariile n-ar fi fost ocupate de impostori cu apucaturi de cotofene hoate care au tot reprezentat „directia buna“, ar fi de inteles acest idealism nevaccinabil.

Cei care isi cunosc musteriul il cosmetizeaza si-l potrivesc din condei pana-l fac de nerecunoscut , pentru a-l instala intr-un pat al lui Procust chitit pentru o singura persoana. Batranii tacticieni ai echidistantei ne invata cu argumente corozive pe cine sa nu votam, afisand in buzunarul de la batista numele candidatului imaculat la care se uita indragostiti cu apropo.

Continuarea in Cotidianul