Nu departe de Parlamentul European din Bruxelles, în piaţa Luxemburg, cele 41 de judeţe din Romania fac lobby pe langă instituţiile UE pentru promovarea intereselor lor. Reunite într-o Uniune Naţională a Consiliilor Judeţene (UNCJR), acestea caută parteneriate cu alte structuri europene la acelaşi nivel şi învaţă ce înseamnă aplicarea subsidiarităţii într-o Europă unde autonomia administrativă nu mai sperie pe nimeni. Autonomie administrativă, dar nu pe criterii etnice "Deşi prin Constituţie şi prin legi Romania este un stat descentralizat, la nivelul discursului politic ţara este în continuare foarte centralizată", susţine consilierul pe probleme de politici europene al UNCJR, Aurel Trandafir. Autonomia locală există, Romania fiind în acest sens semnatara unei Carte a Autonomiei Locale. "Autonomia administrativă trebuie aplicată strict legat de principiul guvernanţei în interesul autorităţilor locale aproape de comunitate", spune consilierul. Trandafir respinge însă ideea unei autonomii pe criterii etnice şi pe cea de "enclavizare", aşa cum au cerut-o unele asociaţii civice ale maghiarilor din Romania. "UE nu înseamnă Uniunea Maghiarilor, care are într-adevăr lobby puternic la Bruxelles. Noi nu discutăm despre autonomie în termeni etnici, nici nu ne interesează discuţiile pe sub masă. Strict descentralizare , autoguvernare după principiul subsidiarităţii, pentru eficienţă, aşa cum există în Europa", a mai adăugat Trandafir. UNCJR apără "cetăţeanul regional" El aminteşte şi de raportul Comitetului Regiunilor privind Romania, dezbătut la Bruxelles vara trecută, în care se cere clar Bucureştiului consultarea autorităţilor locale în adoptarea legilor care le privesc şi participarea acestora la redactarea programelor de dezvoltare regională. La randul său, UNCJR a lansat o dezbatere privind descentralizarea Romaniei, promovand şi ideea de "cetăţean regional". "Nu vrem o recreionare a hărţii Romaniei, nici nu ştim dacă regiunile sunt cea mai bună soluţie pentru ţară, dar subiectul nu trebuie ignorat. Drepturile unei comunităţi trebuie apărate, promovate de o persoană aleasă în mod democratic, prin vot, de către cetăţeni", accentuează Trandafir. Consilii alese de cetăţeni Consiliile de dezvoltare regională (CDR) existente în Romania nu respectă acest principiu, fiind numite direct de CJ, iar alegătorul nu are pe cine trage la răspundere pentru eventualele nereguli. "Prin urmare, CDR nu este o autoritate reprezentativă pentru comunităţile din Romania", spune consilierul. Una dintre variantele lansate de Uniunea de la Bruxelles este crearea consiliilor regionale alese direct de cetăţeni. Totodată, Trandafir aminteşte că Bucureştiul s-a angajat prin semnarea Tratatului de aderare să aibă o structură pe opt regiuni de dezvoltare, prin care să acceseze fondurile europene . "În acest moment, numărul regiunilor nu poate fi schimbat, ci poate doar modul lor de organizare", spune Trandafir. Membrii UNCJR, care are un birou la Bruxelles, sunt cele 41 de judeţe din Romania. Unul dintre scopurile principale este facilitarea unor parteneriate între autorităţile locale romaneşti şi altele din UE. "Parteneriatele, aşa-numitele twinninguri sau înfrăţiri, se fac în interesul ambelor părţi. Nu funcţionează principiul eu sunt mai sărac, aduceţi bani", explică reprezentantul UNCJR, Aurel Trandafir. El dă ca exemplu pozitiv Teleormanul, primul judeţ care a avut un birou de reprezentare la Bruxelles. CJ Teleorman a încheiat un parteneriat cu o regiune din Olanda, care i-a furnizat consultanţă şi aparatură pentru inundaţii. Caştigul olandezilor a fost că Teleormanul a devenit piaţă de desfacere pentru produsele lor.