Cei 35 de euroobservatori mai au doar două luni pentru a se decide dacă vor să rămană aleşi la nivel naţional sau reprezentanţi ai Romaniei la Parlamentul European. Începand cu data de 1 ianuarie 2007, ei vor reprezenta ţara noastră ca europarlamentari pană în momentul organizării unor alegeri pentru aceste posturi. Conducerea Camerei Deputaţilor a lăsat ieri să se înţeleagă că întrunirea celor două calităţi nu este dorită, contravenind regimului incompatibilităţilor stipulat în statutul comun al senatorilor şi deputaţilor. Soarta actualilor euroobservatori ar putea fi decisă la viitoarea întrunire a conducerilor celor două Camere ale parlamentului, programată pentru această săptămană. În viziunea Biroului Permanent al Camerei, desemnarea temporară din randurile deputaţilor şi senatorilor romani a celor 35 de europarlamentari ar intra în contradicţie cu Statutul parlamentului naţional. Potrivit explicaţiilor secretarului Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, Statutul parlamentarilor interzice cumulul de funcţii. De la prevederile acestui statut sunt însă exceptaţi în momentul de faţă cei care întrunesc atat calitatea de parlamentari, cat şi pe cea de avocaţi. Considerentele politicianiste de acasă... Zgonea a lăsat să se înţeleagă că problema a fost privită mai ales din perspectiva efectelor negative de imagine pe care acest cumul l-ar provoca instituţiei parlamentului. El a precizat că în cadrul şedinţei Biroului permanent al Camerei s-a ridicat problema celor două salarii şi a sumelor forfetare de care ar beneficia persoana în cauză, care n-ar fi văzută cu ochi buni de opinia publică. Pentru a clarifica această situaţie, instituţia a consultat conducerea PE. În scrisoarea sa de răspuns, preşedintele PE, Josep Borrell, a subliniat existenţa unei derogări, stipulată prin art. 7, lit.2 din Actul privind alegerea membrilor PE, care permite deţinerea mandatului de europarlamentar de către un senator sau deputat roman pană la alegerile ce vor avea loc în Romania. Pană în acest moment, PE a acordat derogări în două cazuri – al Marii Britanii şi al Franţei. Răspunsul preşedintelui PE, favorabil actualilor euroobservatori, ar putea să nu fie urmat de către conducerile celor două Camere. Acestea ar putea să uzeze de prevederile Actului de Aderare, care, prin art. 24, lit. 3 lasă mană liberă Parlamentului Romaniei să acţioneze în această problemă în conformitate cu procedurile naţionale existente. ... versus prestaţia la PE O decizie a conducerii celor două Camere, bazată numai pe Statutul parlamentarului, i-ar putea pune într-o situaţie delicată pe actualii euroobservatori care au de ales între a da vrabia parlamentară autohtonă din mană pe cioara de pe gardul Bruxelles-ului. Pe langă pierderea mandatului de parlamentar naţional, cei care vor alege calitatea temporară de europarlamentar nu vor avea garanţia că, după momentul 13 mai, data convenită pentru desfăşurarea acestui scrutin, vor mai figura pe listele propriilor partide sau că vor mai prinde un loc eligibil pentru Bruxelles. Ca atare, perspectiva mandatului sigur de parlamentar naţional, bătut în cuie pană în 2008, pare mult mai atrăgătoare pentru cei 35 de aleşi decat drumul spre comunitatea europeană. Reversul medaliei nu este însă deloc încantător. "Există riscul ca pentru trei luni să fim reprezentaţi de oameni fără experienţă în domeniu", ne-a declarat democrata Roberta Anastase, euroobservator la PE, atrăgand atenţia asupra pericolului ca o bună parte din cei 35 să prefere mai curand mandatul de ales naţional. "Conform regulamentului PE, pană la alegeri nu putem fi euroobservatori dacă ne dăm demisia din parlamentele naţionale", a afirmat, la randul său, euroobservatorul Corina Creţu. Senatoarea PSD a subliniat că atat ea, cat şi restul colegilor au fost informaţi de PE că nu pot fi euroobservatori cu statut de europarlamentari dacă îşi vor da demisia din parlamentele lor. "Dacă demisionăm din ţară nu mai suntem acceptaţi nici la PE şi atunci ce facem? Pierdem amandouă funcţiile? Pană la alegerile din mai se poate să fim şi parlamentari în ţară, şi în PE", a apreciat senatorul social-democrat. Cat priveşte listele, Corina Creţu şi-a exprimat speranţa că actuala conducere a partidului va ţine cont şi de experienţa europeană a celor care ar dori să candideze pentru alegerile din mai 2007.