Intr-adevar, timpul nu curge inainte de a se lasa citit. Directia Vremurilor - cel mai insemnat, daca nu singurul minister al afacerilor umane - se prinde de fetele oamenilor, intr-o fabula ampla, cu personaje modelate in linii la marginea caricaturii.
 
Duminica, bucurestenii vor avea in fata timpul, in doua exemplare distincte si contrare. Orasul va trebui sa aleaga: drumul spre viitor sau pauza de tigara in afara istoriei. Altfel si mai exact spus, Vasile Blaga si Sorin Oprescu nu sunt de capul lor. Nici unul nu e indepen-dent si, fara a banui macar, nici unul nu e agentul propriei persoane.

Amandoi sunt supusii timpului si cartea de joc ultim din mana dumneavoastra. Amandoi au puterea formidabila a figurilor care intruchipeaza Directia Vremurilor si imbie grupuri mari de oameni convinsi ca pot forta, impreuna, binele comun. Amandoi au aparut spre a grabi optiunea, intr-un oras somat de propria marime sa decida: destinul izolat al provinciei sau urbanismul complex al civilizatiei europene? Insa de aici asemanarile inceteaza.

Blaga si Oprescu sunt doua propuneri radical diferite.

La drept vorbind, Sorin Oprescu nu e o pro-punere, ci o retragere, o demisie civica, un fel de a lasa Bucurestiul la voia intamplarilor incoerente din imaginatia unui om care nu va termina niciodata de vorbit. Dezinvoltura demagogica a doctorului Oprescu poate construi intrigi si fantasme. Poate da iluzia simplitatii. Poate sugera o realitate deja rezolvata si o forma de viata in care bascalia e plenara si executiva.

Cu alte cuvinte, aparitia lui Sorin Oprescu e o capcana, o turbina de egoisme care ii invita pe bucuresteni sa fie fundamental alandala si niciodata lucizi. Insumand, Oprescu, minciuna de rit independent a sectei PSD, omul cu identitate multipla, persoana care falsifica din priviri orice act, dosar sau lista, reprezinta, prin excelenta, chemarea la indolenta in masa si frauda agera. Oprescu e caracterul care ia locul ratiunii si sfarseste prin a se expune neobosit, mistuind, pe drum, orice lucrare serioasa: un contract, o familie sau un oras. Prin palavrele doctorului suspendat de autostrazi, istoria romaneasca se intoarce la Mitica, il scurteaza de ticurile simpatice si il transforma in viciu sistematizat. Oprescu primar? Bucuresti , orvoar!

Vasile Blaga are o slabiciune mare cat un oras: nu se pricepe sa traiasca singur cu propria masca. Stim, de fapt, totul despre Blaga, din cateva amanunte care definesc pana la capat calitatea omului, fara sa se invecineze cu invatatura sau cu calculele de partid. Vasile Blaga, omul care vrea sa ia Bucurestiul la mana, gateste cat o cantina, e arondat in sanul familiei, nu e tocmai fericit pe un platou tv, dar se misca lejer intr-o institutie, printre texte de lege, decizii si alte poveri colective.

Campania electorala ni l-a aratat cumsecade, prea cumsecade. Primaria, abia primaria il va pune in miscare. Bucurestiul e un oras greu, contradictoriu, de nedomesticit. Bucurestenii critica, dezmint, contreaza, au obiceiul de a ameninta cu razgandiri, dar adevarul e ca au decis de mult. Vor un oras modern si sigur, nu un poligon de antrenat demagogii. Bucurestenii au intuit mereu directia vremurilor. Si il vor alege pe Vasile Blaga. Caci vor sa vada cum gateste.