Curtea Constitutionala a facut publica ieri motivatia in baza careia a declarat neconstitutionale modificarile operate de Parlament la Legea referendumului , prin care presedintele n-ar mai fi avut voie sa convoace referendum cu sase luni inaintea oricarui tip de alegeri. In schimb, judecatorii constitutionali sustin ca in cazul in care Parlamentul va impune aceleasi reguli si pentru presedintele ales din primul tur si pentru cel ales din al doilea, precum si pentru un sef de stat interimar, acesta ar putea fi demis cu votul majoritatii simple a electoratului ce se va prezenta la vot. Curtea a analizat obiectiile ridicate de parlamentarii PD si a constatat ca textul este neconstitutional deoarece sunt incalcate articolele 90 si 95 din Legea fundamentala. "Din analiza celor doua texte constitutionale rezulta ca referendumul se poate desfasura oricind in cursul anului, daca Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei. Asadar, potrivit Constitutiei, nu exista nici o alta conditie care sa interzica organizarea si desfasurarea referendumului simultan cu alegerile prezidentiale, parlamentare, locale sau alegerile pentru Parlamentul European, ori intr-un anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor mentionate" sustin judecatorii Curtii care au subliniat ca "acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate sa o faca. In plus, acestia arata ca, potrivit noilor modificari - adoptate de Parlament - ar insemna ca, in cazul in care ar fi alegeri in fiecare an sau alegeri locale partiale in fiecare luna, sa nu se mai poata organiza nici un referendum. Un alt motiv pentru care Curtea a respins modificarea Legii referendumului - votata de opozitie si de PNL - este faptul ca acestea "pot genera blocaje constitutionale, data alegerilor devenind dependenta de data desfasurarii referendumului". Demiterea trebuie reglementata unitar Curtea Constitutionala a respins, de asemenea, si modificarea legii in sensul simplificarii procedurii prin care poate fi demis presedintele - demontind in special principiul simetriei (cu cite voturi ai fost ales cu tot atitea sa fii si demis), invocat de PSD si de premierul Calin Popescu Tariceanu in timpul disputei publice pe aceasta tema. Curtea atrage atentia ca demiterea prin referendum a presedintelui Romaniei nu are semnificatia unei competitii electorale, ci reprezinta "o sanctiune pentru savarsirea unor fapte grave prin care Presedintele Romaniei incalca prevederile Constitutiei". De asemenea, CCR a respins ca nefiind constitutiobnala distinctia operata de parlamentarii opozitiei si ai PNL intre presedintele Romaniei ales din primul tur si cel ales din turul al doilea si constata ca, in logica acestor reglementari nou introduse, nu exista prevederi pentru o a treia "categorie" de presedinte - cel interimar, care, nefiind ales prin vot, nici nu ar putea fi demis. In concluzie, Curtea cere un tratament juridic unitar, indiferent daca a fost ales din primul, al doilea tur sau daca este interimar. Cu toate acestea, Curtea nu exclude posibilitatea ca legiuitorul sa opteze pentru o majoritate de voturi relativa pentru demiterea Presedintelui Romaniei in toate cele trei situatii. De ce nu a fost demisa Macovei Curtea a oferit ieri si explicatia pentru care premierul Tariceanu nu este obligat sa o demita pe Monica Macovei. In unanimitate, judecatorii CCR arata ca, prin adoptarea unei motiuni simple, Camera Deputatilor sau Senatul isi exprima pozitia cu privire la o problema de politica interna sau externa ori, dupa caz, cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari. Curtea retine, insa, ca textul constitutional mentionat nu prevede posibilitatea ca, printr-o asemenea motiune, oricare dintre Camerele Parlamentului, odata cu exprimarea pozitiei sale, sa dispuna si luarea unor masuri concrete obligatorii pentru Guvern, cum ar fi revocarea din functie a unui ministru, si nici nu abiliteaza Camerele sa prevada in regulament o atare posibilitate.