Am dat recent peste un jurnal de pe la 11 ani. „SA NU TE MINTI!“ - scria acolo cu litere de-o schioapa, subliniate de trei ori.
 
Tonul poruncitor, cu accente mozaice, care nu lasa loc de compromisuri, m-a facut sa zambesc, cum ai zambi in fata unei poze de tinerete in care te descoperi cu o frizura de-acum ridicola. Ideea, in schimb, mi s-a parut la fel de importanta - acum, ca atunci. E, in definitiv, o alta varianta a celebrului „nosce te ipsum “. Accentul e insa schimbat: locul indemnului (pozitiv) de-a te cunoaste pe tine insuti e luat de un avertisment (negativ) - procesul cunoasterii de sine e presarat cu pericole, dintre care cel mai mare este acela de a-ti fura singur caciula .

E un furtisag infinit mai primejdios decat acela de a pretinde ca esti altul „de ochii lumii“.


Avem tendinta (eu, cel putin, o am) de a ne vedea mai buni decat suntem cu adevarat. Slabiciunile mele imi par mai inofensive decat atunci cand le recunosc in altii. Cand fac, asadar, o alegere, trebuie sa fiu atent ca politicianul din mine sa nu il „faca din vorbe“ pe electorul din mine. Sunt alegeri in viata in care sondaje de opinie nu poti face, iar trucurile electorale sunt o stupiditate.

Atunci se cuvine sa te privesti singur in ochi (da, se poate) si sa decizi ce vrei cu adevarat, nu ceea ce ai vrea sa vrei daca ai pleca urechea la „politicianul“ din tine. Politicianul din tine e la fel de cinic si de priceput la „a te face din vorbe“ precum cel de la televizor. „Acum nu e momentul“, „nu castigi nimic“, „ai niste responsabilitati“, „nu mai esti copil“ - sunt doar cateva dintre replicile preferate ale politicianului launtric.

Plec in Amazon. Plec in jungla, dincolo de traseele turistice, dincolo de triburile Mayoruna, care se cred copiii jaguarului. Am vrut sa fac asta de la varsta la care tineam jurnalul pubertar - pe atunci citeam Don Fernando si Corto Maltese -, iar Amazonul era pentru mine un taram mitic. Daca m-as minti, as spune ca am nevasta si copii de care sunt responsabil, ca n-am bani si nici sponsori .

Sau as spune, dimpotriva (doar sunt „si“ politician), ca vreau sa studiez „ayahuasca“ sau sa salvez jungla, daca nu chiar planeta intreaga. In realitate, nu vreau decat sa salvez caii verzi de pe peretii decreteilor care au inceput sa faca burta. In lumea de azi, caii verzi ai decreteilor din P-ta Universitatii sunt specia cea mai amenintata cu disparitia si nici manjii verzi din copiii mei nu se simt prea bine. Uite de aia - pentru copilul din copiii mei - am castigat eu alegerile cu mine insumi.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro